În cadrul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, de joi, 29 februarie, s-a decis susținerea înființării Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, care va fi subordonată Patriarhiei Române.

Hotărârea BOR subliniază depărtarea de Biserica Rusă - Foto Shutterstock

Concret, Biserica Ortodoxă Română se va amesteca direct în țara vecină, decizie considerată „o schimbare radicală de poziționare”, după cum spun analiștii. Această hotărâre subliniază distanțarea BOR față de Biserica Rusă.

În prezent, bisericile românești din Ucraina, țară aflată în război cu Rusia, sunt subordonate Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, iar altele sunt apropiate chiar de Biserica Ortodoxă Rusă. „Sensibilitatea locală” a fost motivul pentru care BOR a refuzat să se implice până acum în Ucraina, spune corespondentul Radio România Actualități .

„Binecuvântarea, încurajarea și susținerea inițiativelor comunităților ortodoxe românești din Ucraina de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina.”, se precizează în comunicatul care anunță hotărârile Sfântului Sinod.

Analistul politic ucrainean Ihor Lubianov a vorbit la radioul public depsre acest subiect.

„Biserica Ortodoxă Română a propus ucrainenilor să creeze această structură pentru românii din Ucraina, ceea ce a și fost făcut. Biserica Ortodoxă Ucraineană şi-a dobândit autocefalia de la Constantinopol acum câţiva ani şi a devenit biserică autocefală. Bineînţeles că o parte a Bisericii Ucrainene, care nu a recunoscut-o până acum, ţine de Biserica Rusă. Mitropolitul bisericii ucrainene a şi creat deja o structură aparte pentru parohii românofone din Ucraina, respectiv au mult mai mare libertate decât cele care se află sub Rusia. Bisericile din Grecia, Constantinopol, Alexandria şi aşa mai departe susţin Biserica Uraineană autocefală. Decizia Sfântului Sinod de joi reprezintă o schimbare radicală de poziţionare a Bisericii Ortodoxe Române”, a declarat Ihor Lubianov, potrivit Radio România Actualități.

Pe de altă parte, o analiză a Asociației Casa Mării Negre , coordonată de expertul în geopolitică Dorin Popescu, evidențiază că : „Vor fi declarații, îngrijorări, reacții în lanț și evoluții dificile ale deciziei Bisericii Ortodoxe Române de a încuraja și susține organizarea juridică a comunităților ortodoxe românești din Ucraina într-o nouă structură religioasă, Biserica Ortodoxă Română din Ucraina. Hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (...) va complica tabloul actualelor disensiuni, tensiuni și conflicte existente pe teritoriul Ucrainei.”, spun experții.

„Decizia BOR răspunde unor nevoi exprimate în mod constant de către comunitățile ortodoxe românești din Ucraina.”, se menționează în analiză.

O analiză realizată de LARICS sublinia că 60% dintre românii din Ucraina au susținut că este o idee bună deschiderea de lăcașuri de cult aici de către Biserica Ortodoxă Română.

Însă declarațiile dure nu s-au lăsat așteptate : „Biserica Română, prin deciziile sale, a mărturisit lumii întregi faptul că există posibilitatea unor interdicții și persecuții deschise de stat împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene, din care fac parte parohii și mănăstiri de limbă română în teritoriile ucrainene adiacente României moderne. (...) Oricât ar încerca politicienii ucraineni să justifice segregarea compatrioților lor pe motive religioase față de colegii lor europeni, tot mai multe semnale vin din străinătate despre temerile pentru situația privind drepturile fundamentale europene și libertatea de conștiință din Ucraina. Ceea ce știm despre decizia Sinodului din România indică faptul că această preocupare se dezvoltă rapid într-un plan practic.”, a transmis șeful Direcției Sinodale de Informare și Educație a Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Mitropolitul Kliment de Nijn și Pryluki, potrivit BucPress, agenție de știri din Cernăuți.