Măsura trebuie să contribuie la atingerea obiectivelor climatice, în special neutralitatea carbonului până în 2050. La solicitarea câtorva ţări, printre care Germania şi Italia, cei 27 au convenit totuşi să ia în considerare o posibilă undă verde în viitor pentru tehnologii alternative, cum ar fi combustibilii sintetici sau motoarele hibride reîncărcabile, dacă acestea fac posibilă atingerea obiectivului de eliminare completă a emisiilor de gaze cu efect de seră la vehicule. Miniştrii Mediului din statele membre UE, reuniţi la Luxemburg, au aprobat, de asemenea, o prelungire cu cinci ani a scutirii de obligaţii în materie de CO2 acordate producătorilor de nişă sau celor care produc mai puţin de 10.000 de vehicule pe an, până la sfârşitul anului 2035. Această clauză, denumită uneori „amendamentul Ferrari”, vizează în special mărcile de lux. Măsurile urmează să fie acum negociate cu europarlamentarii care şi-au stabilit, de asemenea, luna aceasta, poziţia faţă de propunerea Comisiei Europene.

Cinci ţări, între care şi România, au cerut o păsuire

„Aceasta constituie o mare provocare pentru industria noastră de automobile”, a recunoscut ministrul francez pentru Tranziţie Ecologică, Agnes Pannier-Runacher, care a prezidat întâlnirea de marţi. Ea a spus însă că reprezintă o necesitate în faţa concurenţei din partea Chinei şi a SUA, care au pariat în mare măsură pe vehiculele electrice, văzute ca viitor al industriei de automobile. Aceste decizii vor „permite o tranziţie planificată şi însoţită”, a adăugat ministrul.

Iniţial, planul a stârnit îngrijorare în mai multe ţări. Concret, Italia, Portugalia, Slovacia, România şi Bulgaria au cerut ca interzicerea totală a vânzărilor maşinilor cu motor termic să intre în vigoare în 2040. Un oficial bulgar a spus că, în decizia de a interzice total maşinile cu motor termic, trebuie ţinut cont de puterea de cumpărare şi de diferenţele dintre ţări la acest capitol. Documentul emis de oficiali din cele cinci ţări vorbea despre „perioade de tranziţie adecvate” şi despre nevoia de a extinde infrastructura de încărcare, dar iniţiativa nu a avut succes.

Trebuie spus că decizia responsabililor europeni nu va afecta într-un fel sau altul parcul de maşini clasice existent în 2035, acestea putând fi utilizate în continuare şi chiar vândute de proprietar către o terţă persoană. Concret, maşinile cu propulsie clasică înmatriculate la acea vreme vor fi retrase din circulaţie, treptat, în mod natural, pe o perioadă de 15 ani, adică aproximativ durata de viaţă a unei maşini.

Staţiile de încărcare

Expert în domenii ca retail, farma sau auto, sociologul Romulus Oprică este de părere că românii nu vor avea prea multe probleme cu trecerea pe „electric” în anul 2035. „Până în 2035 mai este, iar dacă România continuă să se dezvolte, şi veniturile cetăţenilor vor creşte. Sigur, există diferenţe faţă de veniturile din Germania, de exemplu, dar nu cred că vor fi neapărat probleme când vorbim de achiziţionarea unei maşini electrice peste 13 ani. Eu pentru altceva îmi fac griji. Nu ştiu dacă statul se va implica aşa cum trebuie pentru rezolvarea unor probleme de infrastructură. În primul rând, vorbim de staţii de încărcare, domeniu în care suferim foarte mult. Nu ştiu dacă statul va fi dispus să acorde subvenţiile necesare companiilor care vor încerca să dezvolte reţele de astfel de staţii de încărcare. Pentru că, dacă nu o face, va fi foarte grav, nu vom putea alimenta maşinile, iar programul va fi un eşec total”, arată expertul.

Autostrăzile

Romulus Oprică mai susţine că şi starea reţelei de drumuri este foarte importantă dacă vrem să exploatăm cu succes o maşină electrică. „Noi nu avem autostrăzi ca lumea care să faciliteze circulaţia fluidă şi vitezele constante sunt foarte importante pentru că permit maximizarea autonomiei unei maşini electrice.

Concret, dacă avem gâtuiri ale traficului, cu multe frânări şi accelerări, nu vom ajunge la autonomia maximă medie de 450 de kilometri pe care o au maşinile electrice şi nu vom ajunge din punctul A în punctul B fără să ne facem griji mai ales dacă nu avem nici staţii de încărcare pe traseu. Şi din nou oamenii nu vor avea încredere să cumpere o maşină electrică. Ca o concluzie, peste 13 ani, cei mai mulţi români nu vor avea probleme să găsească fondurile pentru achiziţionarea unei maşini electrice pentru că şi costurile acestora se vor mai aşeza, dar problema rămâne la guvernanţi, care vor fi obligaţi ca în acest interval să se ocupe serios de infrastructura care este atât de precară în prezent”, a subliniat expertul.