Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, luni, 16 septembrie 2024, că indemnizaţia de hrană nu poate fi inclusă în baza de calcul a indemnizaţiei de concediu de odihnă a angajaților statului român.

Foto: Arhivă

O hotărâre definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a României scoate din calculul indemnizației de concediu sumele alocate de stat ca indemnizație de hrană, pentru salariații și funcționarii statului român beneficiari vizați de reglementările legale.

„Indemnizaţia de hrană reglementată de art. 18 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, nu intră în baza de calcul al indemnizaţiei de concediu de odihnă cuvenită personalului contractual plătit din fonduri publice şi funcţionarilor publici. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă”, se arată în hotărârea pronunțată șuni, 16 septembrie 2024, de instanța supreme, la dosarul deschis de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov.

Interpretări neunitare cu privire la indemnizația de hrană în concediu

În luna aprilie 2024, Colegiul de conducere a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție a României, solicitându-i să se pronunțe dacă în interpretarea şi aplicarea unor articole din Codul Muncii și a unor hotărâri de Guvern, indemnizaţia de hrană, reglementată de art.18 din Legea nr. 153/2017, intră în baza de calcul a indemnizaţiei de concediu de odihnă cuvenită personalului contractual plătit din fonduri publice şi funcţionarilor publici.

Potrivit reglementării din 2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, ordonatorii de credite acordă lunar pentru angajații cu salarii nete de până la 8.000 de lei indemnizații de hrană la nivelul anual a două salarii minime pe economie, în vigoare la data de 1 ianuarie 2019. Fac excepții personalul din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Justiției, angajații administrației Naționale a Penitenciarelor, SRI, STS, ai Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, care beneficiază de drepturile de hrană în temeiul Ordonanței de Guvern 26/1994.

Problema de drept a creat practică judiciară neunitară la nivelul instanţelor naţionale, arăta Curtea de Apel Braşov. Pe de-o parte a fost considerată spor sau venit cu caracter permanent, iar salariații nu pot fi privați de ea nici în timpul concendiului, iar pe de altă parte, a fost inclusă la „alte drepturi salariale” și o sumă primită pe perioada executării sarcinilor de serviciu, cu caracter alimentar, fiind un cost accesoriu în contextule xecutării serviciului.

„În problema juridică expusă s-au conturat, la nivel național, două opinii. Într-o primă orientare, majoritară, s-a apreciat că indemnizația de hrană trebuie inclusă în baza de calcul a indemnizației de concediu de odihnă. Într-o a doua orientare jurisprudențială, minoritară, au fost respinse cererile de chemare în judecată formulate în situații de același gen”, arăta Curtea de Apel Brașov.

Colegiul de conducere al instanței din Brașov arăta că, din punctul său de vedere, indemnizația de hrană nu trebuie inclusă în calcului indemnizației de concediu a personalului contractual plătit din fonduri publice și a funcționarilor la stat, unul dintre motive fiind că nu este calificată prin lege, ca spor.