Moartea prezentatorului britanic de televiziune Michael Mosley în timpul unei drumeții pe caniculă în insula grecească Symi a tras un semnal de alarmă în legătură cu ceea ce pare să fi devenit un fenomen letal, relatează CNN.

Din păcate, au fost o serie de decese și dispariții de turiști în Grecia , în condițiile în care țara suportă un val de căldură puternic, la începutul verii, cu temperaturi care depășesc 40 de grade Celsius (104 grade Fahrenheit).

Zilele trecute, un turist olandez a fost găsit mort pe insula Samos. A doua zi, cadavrul unui turist american a fost găsit pe Mathraki, o mică insulă situată la vest de Corfu.

Albert Calibet, un alt turist american, este dat dispărut de când a plecat într-o excursie pe 11 iunie pe Amorgos. Și două franțuzoaice au dispărut pe Sikinos după ce au ieșit la plimbare.

Potrivit CNN, trupurile celor care au murit trebuie încă examinate pentru a se stabili cu exactitate cauza morții, dar autoritățile avertizează oamenii să nu subestimeze impactul temperaturilor toride.

„Există un tipar comun: toți au plecat în excursie pe fondul temperaturilor ridicate”, a declarat pentru Reuters Petros Vassilakis, purtătorul de cuvânt al poliției din sudul Mării Egee.

Unii oameni de știință spun că ceea ce se întâmplă în Grecia oferă un semnal de alarmă cu privire la impactul căldurii extreme asupra organismului și, în special, asupra creierului, putând provoca confuzie, afectând capacitatea de luare a deciziilor și chiar percepția riscului.

Pe măsură ce schimbările climatice alimentează valuri de căldură mai lungi și mai severe, oamenii de știință încearcă să deslușească modul în care creierul nostru va face față.

Creierul este „comutatorul principal”

Cercetările s-au concentrat în mod tradițional asupra impactului căldurii extreme asupra mușchilor, pielii, plămânilor și inimii, dar „creierul, pentru mine, este cheia tuturor”, a declarat Damian Bailey, profesor de fiziologie și biochimie la Universitatea din South Wales. Este „comutatorul principal” pentru organism, a declarat el pentru CNN.

În creier se reglează temperatura corpului. Hipotalamusul, o mică structură în formă de diamant, acționează ca un termostat. Acesta execută un dans delicat pentru a menține temperatura internă a corpului la sau foarte aproape de 37 de grade Celsius (98,6 Fahrenheit). Atunci când este cald, hipotalamusul activează glandele sudoripare și lărgește vasele de sânge pentru a răcori corpul.

„Dar creierul funcționează bine într-o gamă îngustă de temperaturi și chiar și schimbările mici îl pot afecta. Mulți oameni vor fi familiarizați cu o senzație de lentoare și lenevie într-o zi caldă de vară. Dar, pe măsură ce căldura crește, aceasta poate avea efecte grave, inclusiv scăderea fluidelor din organism și diminuarea fluxului sanguin către creier”, a spus profesorul Bailey.

Testele pe care le-a efectuat pe participanții la cercetare într-o cameră ambientală, unde a ridicat temperaturile de la 21 la 40 de grade Celsius (aproximativ 70 la 104 grade Fahrenheit), au arătat o scădere a fluxului sanguin către creier cu aproximativ 9% până la 10%.

„Aceasta este o mare problemă în ceea ce privește faptul că nu este suficient combustibil într-un motor care funcționează tot timpul la limita superioară”, a precizat Bailey.

Și are un impact. Căldura extremă poate perturba activitatea tipică a creierului, a declarat Kim Meidenbauer, cercetător în neuroștiințe la Universitatea de Stat din Washington.

„Rețelele cerebrale care, de obicei, le permit oamenilor să gândească clar, să raționeze, să își amintească, să construiască și să formuleze idei, pot fi date peste cap”, a declarat ea pentru CNN.

Devine mai greu să iei decizii complexe, cum ar fi ce drum să urmezi într-o drumeție - o decizie care pare simplă, dar care necesită cântărirea mai multor factori diferiți.

Există, de asemenea, dovezi care sugerează că oamenii sunt mai predispuși să ia decizii riscante și să se angajeze în comportamente impulsive atunci când sunt expuși la căldură, a adăugat ea.

O percepție alterată a riscului, împreună cu o funcție cognitivă afectată, poate avea consecințe foarte grave.

„Nu este vorba doar despre faptul că te-ai putea încălzi puțin prea tare și poate că ai o arsură solară. Vorbești despre (situații) potențial amenințătoare de viață, cum ar fi luarea unor decizii proaste, având judecata întunecată”, a spus Kim Meidenbauer.

Oamenii de știință abia încep să deslușească gama de efecte pe care căldura le are asupra creierului, nu doar în ceea ce privește luarea deciziilor, ci și starea de spirit, emoțiile și sănătatea mintală.

Cine este vulnerabil?

Unele persoane sunt mai vulnerabile la căldură decât altele. Persoanele în vârstă, în special cele de peste 65 de ani, sunt mai expuse riscului, deoarece corpul lor nu se termoreglează întotdeauna la fel de bine. Persoanele care au dispărut în Grecia erau toate în vârstă de peste 50 de ani.

Copiii foarte mici și femeile însărcinate se confruntă, de asemenea, cu un risc ridicat, la fel ca și cei cu afecțiuni preexistente, inclusiv cu afecțiuni psihice. Dar căldura poate fi periculoasă pentru oricine.

În 2016, o echipă de oameni de știință a urmărit 44 de studenți în timpul unui val de căldură în Boston și a constatat că cei care nu aveau aer condiționat au înregistrat scăderi semnificative ale performanțelor cognitive.

„Nimeni nu este imun la efectele căldurii asupra sănătății”, a declarat Jose Guillermo Cedeño Laurent, unul dintre autorii cercetării și profesor asistent la Rutgers School of Public Health.

Cineva care este foarte în formă, înțelege pericolele și are la el multă apă, tot își riscă viața dacă decide să plece într-o drumeție la temperaturi foarte ridicate, a spus Bailey.

Cum să vă protejați

Există lucruri pe care oamenii le pot face în materie de comportament pentru a se proteja și a reduce riscul, spun experții.

Printre acestea se numără faptul de a nu face exerciții fizice în cele mai fierbinți părți ale zilei, mergând în schimb în cele mai răcoroase părți ale zilei și căutând umbra atunci când este posibil. Purtarea de haine largi și aplicarea de pungi de gheață pe cap și gât pot fi, de asemenea, de ajutor.

Consumul de apă este vital și nu doar atunci când vă este foarte sete, a spus Bailey.

Este important să nu se ajungă la un punct în care organismul pierde lichide mai repede decât le poate prelua.

Experții recomandă, de asemenea, băuturi cu electroliți, care pot ajuta la înlocuirea unora dintre fluidele pierdute prin transpirație.

„Nu contează cât de inteligent ești sau cât de în formă crezi că ești: dacă ieși afară la temperaturi de peste 40 de grade Celsius, ești în pericol”, a concluzionat dr. Bailey.