Aflat lângă Castelul Corvinilor din Hunedoara (video), Dealul Sânpetru din Hunedoara este ocupat de vestigii antice și medievale, însă monumentele istorice au fost neglijate, iar natura și-a intrat în drepturi peste ruinele lor.

Împrejurimile Castelului Corvinilor sunt bogate în vestigii istorice valoroase, însă cele mai multe controverse a stârnit platoul Dealului Sânpetru, mărginit de văile râurilor Zlaști și Cerna, unde au fost descoperite rămășițe ale unei cetăți dacice și ale unei fortărețe medievale.

Deși se văd urmele săpăturilor arheologice ale malurilor de pământ care protejau vechile fortărețe și ale șanțurilor săpate în stâncă, în ultimii ani așezarea a rămas puțin cunoscută turiștilor, iar care ajung pe Dealul Sânpetru găsesc platoul acoperit cu pâlcuri de pădure crescute în voie, cu tufăriș și vegetație luxuriantă.

În deceniile trecute, locul aflat la zece minute de mers pe jos de la Castelul Corvinilor fusese folosit ca pășune, potrivit unor localnici, însă istoria sa este mult mai bogată.

Cetatea dacică Singidava, indicată de unii istorici

Unii oameni de știință au arătat că așezarea dacică de pe Dealul Sânpetru din Hunedoara (video) ar fi fost însăși cetatea dacică Singidava - menționată pe unele hărți antice.

„Cum se va fi numit această cetate, nu se ştie, dar nu lipsit de interes este faptul că în pădurenime, adică la locuitorii Munţilor Poiana Ruscăi, Hunedoara este şi astăzi numită „Inidoara“, ceea ce, fără eforturi deosebite în planul evoluţiei fonetice, poate fi numele vechii cetăţi Singidava, care poate că se va fi pronunţat Singhidava, apoi Inghidava, de unde Inidava şi, în sfîrşit, Inidoara cum se şi pronunţă la ora actuală”, arăta arheologul TIberiu Mariș (1948 - 2018), fost director al Muzeului Castelului Corvinilor, înainte de 1990.

Cetatea dacică de pe Dealul Sânpetru din Hunedoara data din secolul al doilea î. Hr., avea ziduri de piatră şi avea structuri din lemn, iar împrejurimile au fost descoperite urmele unor locuinţe şi încăperi în care erau ţinute proviziile. Vestigii ale unor turnuri romane au fost descoperite în vecinătatea ei.

„Culmea acestui deal a fost nivelată artificial, realizându-se o platformă ovală cu axa longitudinală de peste 300 de metri. Această platformă, situată la o înălţime de 318 metri, mărginită de prăpăstii abrupte, era un punct strategic ideal, desăvârşit”, arăta arheologul TIberiu Mariș, în 1979.

Fortăreața medievală de pe deal

După 1990, cercetările arheologice au scos la iveală și vestigii ale unei fortărețe medievale, care ar fi fost clădită peste locul vechii cetăți.

„Observaţiile de până în prezent susţin opinia conform căreia, zona înaltă a Dealului Sânpetru a fost locuită sau utilizată în diverse scopuri, la diverse paliere cronologice începând din vremea culturii Tiszapolgár şi până în perioada contemporană”, arăta raportul publicat de arheologii Cristian Roman, Sorin Tincu, Delia Roman și Sabin Lupu, în 2006, în Cronica cercetărilor arheologice.

În perioada epocii dacice, această înălţime era ocupată, arătau autorii cercetării.

„Descoperirea unor complexe majore, precum şi a unor elemente cheie din punct de vedere tipologic (pinteni, piese de armament) susţin ideea mai veche a prezenţei unei cetăţi de pământ, cu o funcţionare în timp până în secolul XIII. În acelaşi timp, descoperirea unor materiale ceramice, în special, specifice secolelor XV-XVI pot fi legate de prezenţa în interiorul incintei fortificate a unor structuri defensive (turn de piatră). Până la elucidarea conţinutului acestui sit arheologic trebuie interzisă orice lucrare de natură de aducă distrugeri obiectivului Hunedoara-Dealul Sânpetru, care va fi cercetat şi în anii viitori”, se arată în raportul publicat în Cronica cercetărilor arheologice.

Cimitirul bisericii reformate de pe Dealul Sânpetru

De cel puțin două secole, platoul de pe Dealul Sânpetru a fost folosit ca loc de înmormântare al credincioșilor reformați. La poalele lui, se află atât Castelul Corvinilor - care ocupă un pinten de stâncă, deasupra locului unde se unesc râurile Cerna și Zlaști - dar și Biserica reformată din Hunedoara, clădită în jurul anului 1644.

„În anii ‘60, au avut loc ultimele înmormântări în cimitirul de pe Dealul Sânpetru. Apoi nu au mai fost permise înmormântările. Cu timpul, mormintele au fost vandalizate, iar tot ce era de fier, inclusiv o poartă a cimitirului a fost luat”, spune Ioan Zsargo, preotul reformat din Hunedoara.

În timpul regimului comunist, înmormântările au fost oprite în cimitirul de pe Dealul Sânpetru, nu doar datorită descoperilor arheologice de aici. Dealul Sânpetru, pe care se mai află rămășițele vechiului cimitir evreiesc - și el vandalizat - a devenit important din alte motive.

A fost străbătut de rețelele de funiculare care transportau minereu, de la Teliuc și Ghelari la Hunedoara, din care au rămas câteva construcții masive de beton.

Tot în anii ‘60, sub dealul Sânpetru a fost clădit un adăpost de protecție civilă, menit să reziste și bombardamentelor nucleare.

De asemenea, sub Dealul Sânpetru din Hunedoara a fost identificat un imens rezervor natural de ape de calitate , un adevărat lac subteran care a asigurat începând din anii '60 nevoile de apă ale municipiului.

Cimitirul reformat, vandalizat

Din anii ‘90, vechea rețea de funiculare a Hunedoarei, care pornea din Ghelari și traversa Dealul Sânpetru, prin vecinătatea Castelului Corvinilor din Hunedoara, a fost dezafectată. În afara fundațiilor sale, din ea s-au mai păstrat ruinele stației finale, aflate pe malul opus al râului Zlaști, ascunse de câțiva ani în spatele unui hotel de lux.

Pe platou, printre vestigiile dacice și medievale, au fost ridicate între timp două relee de telecomunicații, cel mai vechi dintre ele încă din anii ‘80.

Biserica reformată din Hunedoara deține terenul pe care se află vechiul cimitir reformat și siturile arheologice. În anii ‘90, spune preotul Ioan Zsargo, a primit permisiunea să folosească în continuare locul pentru înmormântări, după ce actualul cimitir reformat din curtea bisericii a devenit neîncăpător.

Câțiva ani mai târziu, pentru că locul a fost declarat monument istoric, înmormântările au fost din nou oprite.

Membrii comunității reformate din Hunedoara, care mai numără circa 200 - 300 de localnici, s-au arătat, oricum, neîncrezători în ce privește înmormântările în vechiul cimitir de pe Dealul Sânpetru, fiind o zonă greu accesibilă și expusă vandalismelor, mai spune reprezentantul bisericii. Decedații sunt înmormântați, de obicei, în cimitirul orășenesc de la Valea Seacă sau în cimitirul privat din vecinătatea sa.

În privința stării în care se află situl arheologic, îngrijirea lui lasă de dorit, iar punerea sa în valoare ca obiectiv apropiat Castelului Corvinilor este dorită de unii localnici, care cred că astfel locul ar atrage mai mulți turiști.

„Deocamdată, venim aici doar pentru a admira panorama Hunedoarei, cu Castelul Corvinilor în prim-plan și pornim uneori pe potecile care urcă pe coama dealurilor învecinate, spre Zlaști sau pe valea Cernei”, spune un localnic.