Expresia „țâță de mâță” este o expresie care desemnează ceva excepțional, deosebit. Poate fi folosită pentru a exprima admirația față de o persoană, un lucru sau un eveniment, având și o notă ușor ironică.

Expresia țâță de mâță est rar folosită FOTO: Arhivă

Lingvista Rodica Zafiu, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, oferă câteva explicații interesante despre această expresie în publicația Dilema Veche.

Expresia colocvial-argotică „ţîţă de mîţă”, cu rol de intensificare şi apreciere superlativă, e destul de surprinzătoare.

„Atestările sale în scris nu par mai vechi de cîteva decenii, dar, în ciuda noutăţii, originea expresiei nu e deloc evidentă. Desigur, reperul comparaţiei nu e de luat în serios ca etalon al perfecţiunii; mai curînd este vorba de o formulă glumeaţă, bazată pe joc de cuvinte şi pe asocierea sonoră a cuvintelor care o compun”, susține Rodica Zafiu.

Potrivit sursei citate, deși nu este frecvent utilizată, apare sporadic în literatură și în limbajul informal, având o semnificație superlativ.

„E foarte posibil ca expresia să provină dintr-o simplă amplificare prin rimă-procedeu frecvent în limbajul popular şi argotic-a unui cuvînt cu sens superlativ. În acest caz, cuvîntul mîţă ar fi apărut doar ca rimă la ţîţă. Iar baza de la care s-a dezvoltat jocul aliterativ – şi aici intrăm şi mai adînc în domeniul presupunerilor – s-ar putea să fie cuvîntul ţuţ, care are- tot în limbajul colocvial – şi rolul de a exprima, interjecţional, admiraţia”, explică prof. Zafiu, potrivit Click!

Expresia apare și în literatură

Expresia „țâță de mâță” poate fi întâlnită în texte precum:

Rezervația de pelicani (1983): „Domnilor… e colosal… va ieşi un studiu! Ţîţă de mîţă!”

Moara de pulbere (1989): „Va ieşi o teză de doctorat ţîţă de mîţă!”

Băieți de gașcă (2005): „Nu mai ştiu cum ne-am miştocărit mai departe, dar ţin minte că am băut o sticlă de rom a-ntîia, ţîţă de mîţă, cum se zice…”

Cuvinte rare (2009): „Una de prin nordu Moldovei, douăşunu de ani, ţîţă de mîţă…”