Dacă avem tendința să verificăm un lucru sau o persoană de mai multe ori fără un motiv plauzibil, atunci ne confruntăm cu o obsesie. Netratată la timp, ne poate aduce în pragul nebuniei și ne va face sclavii reflexelor necondiționate ale organismului.

Obsesia este o tulburare a voinței care se manifestă prin idei fixe și prin dorința irezistibilă de a face un act compulsiv. Mulți dintre noi au diferite obsesii, pe care le manifestă de cele mai multe ori inconștient.

„Avem, de fapt, de-a face cu o perturbare la nivelul gândirii, care influențează echilibrul emoțional și sănătatea fizică. Obsesiile sunt programe mentale, idei, șabloane mentale, griji, frici, stări și manifestări care nu pot fi oprite pentru că nu trec prin filtrul gândirii și se manifestă ca niște reflexe necondiționate”, explică psihologul Stelian Chivu.

La nivelul gândirii, fiecare dintre noi se confruntă cu emoții axogene (emoții de teamă), emoții egodistonice, o stare patologică ce indică dezechilibrarea sistemului nervos, și emoții repetitive, care invadează mintea și crează sinapse specifice, iar cel în cauză ajunge să aibă comportamente nedorite.

„Când o persoană devine prea receptivă sub influența unei emoții cum este frica, nu mai analizează o informație sau un eveniment. Practic, nu mai discerne, ci repetă acea memă până când programul se instalează în mintea subconștientă”, descrie psihologul Stelian Chivu formarea unei obsesii.

Obsedat de închiderea casei și mașinii

Ablutomania (tendința obsesivă de a ne spăla) s-a format ca obsesie la multe persoane, în special în perioada pandemiei și continuă să se manifeste masiv și acum. Obsesiile, ca programe mentale, sunt ușor preluate din societate, școală, religie și media prin repetarea unor informații și programe ce generează diferite forme de frică.

Obsesiile pot fi moștenite sau dobândite și sunt practic nenumărate. Cele mai întâlnite sunt obsesia simetriei, obsesia curățeniei, obsesia perfecțiunii și obsesia verificării. Psihologul Stelian Chivu prezintă ca tehnică de a scăpa de o obsesie cazul unui pacient.

„Dezvoltase o obsesie de a verifica dacă ușile de la mașina personală sunt închise. Obsesia a început să se manifeste în etape. În prima etapă, a aflat că un vecin și-a uitat mașina deschisă și i s-au furat niște bunuri. Din acel moment, pacientul a început să verifice de 10-20 de ori dacă mașina era închisă. Se învârtea în jurul mașinii de mai multe ori ca să verifice dacă toate ușile sunt blocate”, povestește specialistul.

Obsesia bărbatului s-a amplificat gradual și a ajuns până la urmă să îi consume enorm de mult timp și energie, dar și să îl erodeze mental și emoțional.

„În a doua etapă a devenit obsedat și de verificarea închiderii ușilor de la casă. În a treia etapă a ajuns să se scoale noaptea ca să verifice dacă este închisă atât casa, cât și mașina. A devenit anxios, frustrat și devitalizat. Când l-am întrebat de ce face toate aceste lucruri, mi-a răspuns că nu îi miroase a bine o ușă neverificată”, spune psihologul Stelian Chivu.

Ancorele mentale

Pentru a-l scăpa de obsesie, specialistul l-a învățat o tehnică simplă, ce a avut darul să îl conștietizeze ce face, dar care l-a și vindecat.

„L-am învățat să își instaleze ceea ce numim ancore mentale. Una dintre acestea era să se tragă de nas după fiecare verificare a mașinii și a casei. În prima fază i s-a înroșit nasul, apoi doar îl atingea, iar în final era suficient să se gândească la nas ca să își schimbe gândul de a face o nouă verificare”, detaliază psihologul Stelian Chivu metoda ce poate fi aplicată pentru a scăpa de bună parte din obsesiile de care suferim.

Conștientizarea, înțelegerea și eliberarea cauzelor obsesiilor sunt formula de vindecare și prevenire a apariției unor noi acte compulsive, încheie specialistul.