La mijlocul anilor ‘60, regimul comunist a schimbat denumirea a peste 800 de localități din România, multe dintre nume fiind considerate nepotrivite epocii. Au fost ocolite atunci câteva localități cu nume pe care mulți români le consideră amuzante.

În decembrie 1964, Consiliul de Stat al Republicii Populare Române, condusă atunci de Gheorghe Gheorghiu Dej (1901 - 1965), a emis un decret prin care au fost schimbate, începând de la 1 ianuarie 1965, numele a peste 800 de localități din România.

Decretul 799/1964 viza îmbunătățirea împărțirii administrative a României și a fost folosit și pentru schimbarea numelor considerate nepotrivite a numeroase sate și orașe.

De la 1 ianuarie 1965, denumiri de comune ca Puleni, Găuricea, Iobăgeni, Flocești și Tâmpești au dispărut de pe noile hărți ale României, fiind înlocuite cu denumiri mai puțin controversate ca Valea Mărului, Livezile, Valea, Floreștii sau Grădinile.

În total au fost modificate 868 de toponime, dintre care numele raionului Târgu Jiu în Gorj, numele orașului Sighet în Sighetul Marmației, numele a 135 de comune şi 733 de sate. Vechile denumiri au fost păstrate de localnici, fără a mai fi folosite în documente oficiale. După 1990, câteva localități au reveni doar la vechile nume, cu care localnicii erau mai obișnuiți.

Decretul de schimbare a denumirilor celor peste 800 de localități din România a ocolit câteva orașe și sate cu nume interesante, devenite uneori subiectul unor glume, ca Băcoi, Spermezeu sau Udați-Mânzu. Deși unele toponime pot părea peiorative, povestea numelor este lipsită de conotații negative.

De unde provine numele Băicoi

Orașul Băicoi din județul Prahova a fost vreme îndelungată subiect de glume. Denumirea sa are origini arhaice și ar deriva de la cuvântul „bai” (Munții Baiului, aflați în apropiere) și de la „koi” care ar însemna sat în limba turcă. Alți lingviști au arătat că numele „coii” ar fi de proveniență slavă și ar fi însemnat populația veche, iar „băi” provine de la băieși, vechii lucrători pe câmpurile de țiței din zonă.

În trecut, numeroase familii din zonă purtau numele Baiu sau Baicu. Academicianul Bogdan Petriceicu Hașdeu informa că numele „Băicoi” este legat de cel al familiei românești Baicu din zonă. Denumirea Băicoi este folosită din Evul Mediu.

„La 1543, Băicoiul făcea parte dintre localitățile menționate în registrele vigesimale brașovene ca participante la schimbul de mărfuri. Un hrisov din 26 iunie 1615, semnat de Radu Șerban, confirmă că Mihai Viteazul cumpărase moșia Băicoi de la Manole Logofătul și o dăduse în schimb moșnenilor ploieșteni, în locul pământului lor din Ploiești, pe care domnul l-a ridicat la rang de târg: „și au făcut așezământ cu Mihai Voievod de au schimbat o moșie care au dat-o ei la Ploiești, a 6-a parte și au dat lor Mihai Vodă această jumătate de sat ce am zis mai sus, de la Băicoi, ce au cumpărat Mihai Voevod de la oamenii cei slobozi din sat, moșie pentru moșie”, potrivit „Monografiei orașului Ploiești” din 1937”, informează Primăria orașului Băicoi.

Numele comunei Spermezeu, maghiar sau românesc

Nici numele comunei Spermezeu din județul Bistrița-Năsăud nu are conotații peiorative, dimpotrivă, potrivit unor credințe locale, ar proveni de la expresia „Sper în Dumnezeu”. Lingviștii arată că are, însă, origini maghiare, denumirea sa în limba maghiară fiind Ispánmező.

Populația românească din Spermezeu a fost majoritară din cele mai vechi timpuri, completată de minorități evreiești și maghiare.

„Spermezeu este un străvechi sat românesc de la poalele Ţibleşului, undeva în nord-vestul județului Bistrița Năsăud. A fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1456, în actul Conventului din Cluj-Mănăştur. În 1712, este construită o biserică din zid care devine monument istoric în 1955. Spermezeu nu este un sat oarecare, așa cum nici zona din care face parte nu este una obișnuită: Bistrița a fost zona de graniță a Imperiului Austro-Ungar și 44 de așezări au devenit puncte grănicerești”, informa Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, din București.

În trecut, comuna Spermezeu a fost locul unor evenimente tragice cauzate de ploi torențiale și inundații. Documente istorice arătau ravagiile pe care le făceau torenții care au distrus la începutul secolului XX satul din Valea Țibleșului. Inundații puternice, soldate cu victime omenești au fost și în ultimii ani la Spermezeu.

Satul Udați Mânzu din județul Buzău se numără printre localitățile cu nume amuzante. Denumirea sa vine de la satele Udați și Mânzu, contopite în noua localitate, cu circa 800 de locuitori.

Sate cu nume schimbate „de rușine”

Până la mijlocul anilor ‘60, România avea o mulțime de sate care puteau deveni subiect de anecdote. Iată câteva dintre localitățile din fostele regiuni, care au renunțat la vechiul nume din 1965:

Fosta regiune Argeș: Bășești, Tâmpeni, Vieroși, Ciumești, Partizanii, Căcărezeni, Bășeni, Secături, Valea Vai de ei, Surdeni, Strâmbu, Bou, Socariciu, Puturoasa, Spurcați, Sărăcești.

Bacău: Fătăciuni, Fundu lui Bogdan, Gunoaia de Jos, Pârlituri, Țigănime, Cotreanța, Lunca Găinarilor, Tonți, Tâmpești, Flocești,

Banat: Chizdia, Omor, Omorul Mic, Cacova, Beșenova.

Brașov: Prostea Mare, Netotu, După dos.

București: Turbatu, Pârlita, Cacomeanca, Cocargeaua, Socariciu, Căcăleți, Belitori, Râioasa, Ologi, Găuriciu, Beilic, Fundu, Turbați, Secăturile, Muți.

Cluj: Iad, Ciuciu, Pârciu, Iuda, Flocoși, Bolundești, Sulărești, Beleștii de Jos, Beleștii de Sus.

Crișana: Satu de necaz, Mocirla, Spurcani.

Dobrogea: Coiumpunar, Cocargea, Calica.

Galați: Puleni, Pățești, Sluți, Ciuruc, Puteni.

Hunedoara: Dealu Găurenilor, Limba, Găuricea.

Iași: Cârligați, Burlaci, Rai, Golani, Tâlhărești.

Maramureș: Crăcești, Valea porcului, Virismort.

Mureș: Țigăreni, Mureș Mort, Băloasa, Iobăgeni,

Oltenia: Cordești Hurezani, Broscari, Borăscu, Dosu Sandii, Cârcota, Cioroi, Adunații de Geormane, Murdari, Omoricea, Prădătoru.

Ploiești: Ciumași, Râncezi, Poponeți, Poșircești, Fundu Papii, Miluiți, Băligoși, Linia Ciolanului, Urlători, Ciocoiești, Gheboasa, Vrăjitoarea, Înșelata, Benga, Putreda Mare, Putreda mică, Coița, Clociț.

Suceava: Găureana, Putreda, Strigoaia.