De citit...
Aderarea României la Uniunea Europeană oferă lecții care pot ajuta Kievul în acest proces și indică nivelul potențialelor recompense ale integrării europene. După aderare, standardul de viață în România a crescut semnificativ, decalajul față de Ungaria și Polonia a fost recuperat, iar Bulgaria a fost lăsată în urmă, potrivit unei analize Bloomberg.
În momentul în care UE a început să își deschidă porțile pentru vecinii săi din est, jumătate din cei 19 milioane de români nu aveau instalații sanitare interioare, iar PIB-ul pe cap de locuitor era puțin peste o treime din media UE, cam unde se situa și Ucraina înainte de invazia rusă. PIB-ul României pe cap de locuitor este acum de 77% din media UE și continuă să crească.
Aderarea României oferă lecții care pot ajuta Kievul de-a lungul îndelungatului proces de aderare care va urma și indică nivelul potențialelor recompense. Între acestea, analiza amintește investițiile în economie, relaxarea restricțiilor comerciale și consolidarea sistemului judiciar pentru a ajuta la combaterea corupției, menționând rolul Codruței Kovesi.
„Acest lucru a ajutat România să recupereze decalajul față de Ungaria, tradițional mai bogată, față de Occident, îndepărtându-se în același timp de Bulgaria, vecina de la Marea Neagră cu care a luptat cândva pentru ultimul loc în clasamentul UE privind sărăcia și corupția”, subliniază Bloomberg.
România și Bulgaria au aderat la UE pe o poziție similară, fiind cele mai sărace și mai corupte membre ale blocului. Însă, în timp ce Bucureștiul a făcut eforturi în combaterea corupției, guvernele succesive de la Sofia nu au reușit să egaleze aceste eforturi și nivelul de trai al Bulgariei reprezintă în prezent doar 60% din media UE, cu 17 puncte procentuale mai puțin decât în România.
În timp ce cifrele privind PIB-ul pe cap de locuitor sunt umflate de faptul că milioane de români au plecat să caute de lucru în Occident după aderarea la UE, al doilea trimestru sugerează că standardul de viață îl va depăși pe cel din Polonia, cel mai mare stat din regiune, notează Bloomberg.
În ultimul deceniu și jumătate, transformarea instituțiilor din România a atras investiții străine, creând locuri de muncă și aducând know-how pentru creșterea productivității. Din 2010 până în 2021, investițiile sstrăine aproape s-au dublat, ajungând la peste 100 de miliarde de euro, potrivit băncii centrale.
În același timp, guvernele succesive au apelat la fondurile de dezvoltare ale UE pentru a construi mai mult de 700 de kilometri de autostrăzi, îmbunătățirea infrastructurii școlare și a serviciilor publice, precum și canalizare.
Până în prezent, țara a obținut peste 53 de miliarde de euro de la UE și are în derulare contracte pentru alte 12 miliarde de euro.
