De citit...
Unul dintre cele mai controversate momente ale perioadei Revoluției de la 1848 - 1849 s-a derulat într-un sat din Munții Apuseni. La Presaca Ampoiului, circa 600 de maghiari au fost uciși într-o singură noapte de moții din armata lui Avram Iancu, relatează ziare.com .
Faptul că în zona a avut loc un eveniment istoric este marcat printr-un monument impunător ridicat în apropierea movilei de pământ de la marginea drumului, care atestă faptul că aici au fost îngropate victimele carnagiului. Aici au avut loc, în noaptea de 23 spre 24 octombrie 1848, lupte între români şi gărzile civile maghiare din Zlatna, provocate de faptul că ungurii nu au respectat armistiţiul dintre cele două părţi.
Armistiţiul se referea la părăsirea totală a zonei de către maghiari. În sat există şi o legendă care are legătură cu evenimentele de atunci: un copil maghiar ar fi scăpat din ambuscadă ascunzânu-se sub fusta unei românce din Presaca. Ulterior, acesta ar fi ajuns ministrul transporturilor în administraţia din Imperiul Austro-Ungar şi drept recunoştinţă a construit calea ferată de pe Valea Ampoiului, care leagă Alba Iulia de Zlatna. Tot el ar fi finanţat şi construcţia monumentului.
Linia ferată îngustă a fost construită în jurul anului 1895. Monumentul de la Presaca Ampoiului are, aproape permanent, însemnele statului maghiar. Are cinci metri înălţime şi două inscripţii: PAX şi 1848-1898. Periodic, Ambasada Ungariei la Bucureşti trimite aici reprezentanţi, care depun o coroana de flori şi ţin o slujba în amintirea celor decedaţi în 1848.
„În ziua de 23 octombrie, românii din regiunea Zlatnei, sătui de brutalităţi, bătăi şi închisori, după ce primiseră ordinul de desarmare al generalului Puchner, au şi plecat la Zlatna, pentru că să ia armele de la unguri. Ţinutul întreg este locuit numai de români şi chiar în Zlatna românii sunt în mare majoritate. Însă colonia de funcţionari, meseriaşi şi alţi maghiari, nemţi şi armeni, tocmai pentru că era mică, s-a îngrijit încă din primăvară ca să se armeze bine. Prefect al acelei regiuni era tânărul advocat Petre Dobra, numit numai de câteva zile, prin urmare nu avuse timp să armeze şi să disciplineze cetele. Câţiva tineri s-au pus în locul lor şi sosiţi la Zlatna au somat pe unguri să depună armele.
După lungi parlamentari, se ajunse la învoială ca să se încheie un armistiţiu până după amiazi. Românii, încrezători în cuvântul dat, s-au risipit prin oraş, iar alţii rămânând pe loc şi-au scos merindele din desagă, începând să mănânce. Ungurii perfizi, profitând de acest lucru, şi-au călcat cuvântul atacând pe români, omorând mai mulţi dintre dânşii şi rănind pe alţii. În prima spaimă românii au fost scoşi din oraş, afară însă, reculegandu-se, s-au adunat din nou şi înverşunaţi şi clocotind de rasbunare s-au aruncat asupra ungurilor, cari, neputând să mai reziste românilor, au dat foc oraşului şi au luat-o la fugă. Ajunşi însă pe drum de români, şi anume în satul Presaca, la opt kilometri de Zlatna, au fost măcelăriţi aproape toţi. Scriitorii maghiari socotesc numărul conaţionalilor lor ucişi la Presaca la 640 capete“, astfel este descrisă lupta în cartea publicistului şi istoricului Ion Rusu Abrudeanu „Moţii-calvarul unui popor eroic, dar nedreptăţit“, apărută în 1928.
Satul Presaca Ampoiului. Foto Facebook
Avocatul Petru Dobra a fost unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Avram Iancu. Împreună cu Ioan Buteanu şi Simion Balint, Petru Dobra a organizat la Zlatna, pe 9 aprilie 1848, prima întrunire a intelectualilor din Munţii Apuseni, în care a pus bazele organizării revoluţiei româneşti din această zona. În 3/15 mai 1848, Petru Dobra s-a aflat în fruntea românilor de pe Valea Ampoiului la Marea Adunare de la Blaj, unde a fost ales membru în delegaţia ce urmă să ducă la Viena "Proclamaţia" naţiunii române. A fost prins şi ucis, ulterior, la Abrud, în timpul unei busculade, de un comandant al armatei austro-ungare.
Presaca Ampoiului este un mic sat ce aparţine din punct de vedere administrativ de comună Metes şi are în jur de 400 de locuitori. Este situat pe cursul răului Ampoi, la opt km de Zlatna şi la aproximativ 20 km de Alba Iulia.
