În România trăiesc, în prezent, 5,2 milioane pensionari, conform Institutului Național de Statistică. Numărul salariaților activi este de 5,6 milioane, această cifră nu include funcționarii publici și personalul din sistemul de ordine publică și apărare.
Cota CAS este de 25% și se aplică la salariul brut. Spre Pilonul I (pensia publică) este direcționat un procent de 21,25%, spre Pilonul II (pensia privată obligatorie), 3,75%.
Acest sistem (public) este sustenabil doar când numărul angajaților îl depășește pe cel al pensionarilor, când există mai mulți oameni aflați în câmpul muncii decât cei ieșiți din activitate. Este creată, astfel, o relație de interdependență între angajați, pensionari și stat, în care acesta din urmă fixează regulile după care funcționează întregul proces. Imaginați-vă două grupuri A (angajați) si B (pensionari). Cei din grupul A plătesc lunar contribuții sociale, din care cei din grupul B își primesc pensia, prin intermediul statului, care fixează regulile acestui proces.
În România avem din ce în ce mai puțini angajați (grupul A) din cauza sporului natural negativ, a emigrației, dar și a faptului că în fiecare an tot mai mulți români ajung la pensie și trec din grupul A în grupul B. În lipsa contribuțiilor sociale sistemul nu putea exista. Pensia publică este o taxă, nu un beneficiu.
Acest sistem are două dezavantaje majore. Prin intermediul său statul redistribuie o parte din bani, fără a crea plusvaloare. De aceea sistemul de pensii Pilon I nu este un fond, ci doar un sistem de redistribuire.
Urmând modelul tarilor europene occidentale, Banca Mondială a propus reforma sistemului de pensii și în țările din Europa de Est. În România, reforma sistemului a început în 2007 și a presupus organizarea pe trei piloni. Pilonul I este vechiul sistem de pensii de stat, obligatoriu. Din suma cu care contribui la Pilonul I, o parte a fost redirecționată către un fond de pensii administrat privat, adică Pilonul II sau pensia obligatorie. Exista si un Pilon III de pensii, privat și facultativ, la care avem posibilitatea de a contribui lunar cu bani din propriile venituri.
În 2007, aderarea inițială la fondurile de pensii administrate privat a fost obligatorie pentru persoanele cu venituri care aveau pana in 35 de ani si opțională pentru cei cu vârsta între 35 si 45 de ani. Toți tinerii care se angajează devin automat participanți la Pilonul I si la Pilonul II de pensii. Primele contribuții la Pilonul II s-au efectuat începând cu 2008. Numărul participanților la Pilonul II este de 7,4 milioane.
Pilonul II a fost gândit în așa fel încât să aibă caracter obligatoriu, întrucât s-a observat că oamenii nu economisesc suficient, dacă nu sunt obligați.
Se vehiculează ideea că în multe țări nu exista Pilon II (acumulare obligatorie). În unele tari este sub forma de pensii ocupaționale obligatorii. De ce obligativitate? Pentru ca s-a observat ca daca nu sunt obligați, 80-90% dintre oameni nu economisesc suficient. Acest fenomen nu este caracteristic doar românilor, ci este o tendință la nivel global.
A renunța la ideea de obligativitate ar însemna sa lași 80-90% dintre salariați fără surse de economii.
Situația demografică a României
Apariția pilonului II a fost favorizată și de dinamica în care a evoluat structura populației României în ultimii 50 de ani. Menționez mai jos modul în care a evoluat populația României în ultimii 50 de ani (număr persoane):
- 1966 – 19.103.163
- 1968 – 19.720.984
- 1977 – 21.559.910
- 1992 – 22.810.035
- 2002 – 21.680.974
- 2011 – 20.121.641
- 2013 – 20.020.074
- 2014 – 19.953.089
- 2015 – 19.875.542
- 2016 – 19.760.585
- 2017 – 19.644.350
- 2018 – 19.523.621
- 2019 – 19.405.000 (cifră valabilă la data de 1 august 2019)
Dacă privim piramida demografică a României, din prezent, observăm că în viitor nu vor fi suficient de mulți plătitori de CAS pentru ca Pilonul I să fie sustenabil..
Sursa: Institutul Național de Statistică
Se observă că la baza piramidei, în segmentul 0-19 ani sunt mai puțini români decât în segmentul 20-65 ani. În viitor, cei aflați în intervalul 0-19 ani vor intra în câmpul muncii și vor vira lunar prin intermediul statului, contribuții sociale, sume din care vor fi plătite pensiile celor ieșiți din activitate.
Însă sistemul acesta nu este unul sustenabil, va intra în colaps din cauza reducerii numărului de participanți. În România se nasc din ce în ce mai puțini copii, iar emigrarea accentuează această gravă problemă. Conform raportului de țară, prezentat e OCDE, din România au emigrat peste 3,5 milioane de cetățeni.
Numărul pensionarilor va exploda după 2030, când vor ieși din activitate cei din generația „decrețeilor” și statul va trebui să plătească pensii acestora. Între 1966 și 1969 s-au născut 1,8 milioane copii. Aceștia vor ajunge la vârsta de pensionare în intervalul 2030 – 2035.
Imaginați-vă anul 2030, cu un sistem de pensii Pilon I, din care vor fi plătite pensiile a peste 6,3 milioane pensionari, iar numărul angajaților va fi de cel mult 4,3-4,5 milioane. Cifrele pot evolua diferit la nivelul anului 2030, însă cele mai multe proiecții estimează acest număr de angajați/pensionari.
Pentru ca sistemul să nu intre în colaps – căci da, acesta este drumul pe care mergem în prezent – va fi nevoie de decizii politice majore care să protejeze actualii pensionari, dar acest lucru să nu se realizeze în detrimentul viitorilor beneficiari de pensii.
Există două soluții pe care politicienii le pot lua în considerare pentru a reechilibra sistemul de pensii, dar și rata scăzută a natalității.
Prima soluție este reprezentată de creșterea ratei de imigrație. România poate atrage forță de muncă din străinătate, oameni calificați, pentru a compensa rata de emigrație, toți acești lucrători efectuând viramente lunare. Cea de-a doua soluție este reprezentată de creșterea cotei lunare din CAS, virată la Pilonul II. Legal, aceasta trebuia să fie de 6%, nu de 3,75%, așa cum este în prezent. Majorarea la 6% trebuia realizată încă din 2016. Aceste două soluții nu se exclud și se pot aplica concomitent.
Creșterea contribuției la Pilonul II va avea multiple efecte pozitive atât în ceea ce privește veniturile viitorilor pensionari, dar și asupra pieței de capital. Pilonul II reprezintă unu contribuitor de bază al pieței de capital din România în condițiile în care cele 7 fonduri de pensii private Pilon II au investit peste 7,5 miliarde de lei la Bursa de Valori București.
Cum a afectat OUG 114 fondurile de pensii
La finalul anului 2018, fără niciun fel de consultare publică, fostul guvern PSD a adoptat OUG 114 care impunea administratorilor cerințe de capitalizare ce ajungeau până la 750 milioane de euro, care ar fi eliminat de pe piață fondurile de pensii, prin pierderile provocate. Se oferea și posibilitatea ca angajații să își retragă sumele de la Pilonul II. Se urmărea astfel naționalizarea fondurilor de pensii private Pilon II prin impunerea unor condiții de funcționare ce ar fi dus la ieșirea fondurilor de pe piață. Oferirea posibilității de retragere a sumelor capitalizate la Pilonul II ar fi dus la dispariția acestuia și scăderea veniturilor viitorilor pensionari. Problema este că sumele economisite la pilonul II nu se aflau într-un cont bancar sau într-un seif, acele sume de bani sunt investite, de exemplu, în titluri de stat emise de către… Ministerul de Finanțe. Teoretic pilonul II nu s-ar fi desființat, conform legii, ci condițiile puse administratorilor fondurilor, legate de capitalizare, duceau la retragerea acestora de pe piață. Conform OUG 114, Allianz-Țiriac Pensii era nevoită să aducă la capitalul social suma de 870 milioane de lei, de la 33 milioane de lei, Metropolitan Life – 543 milioane de lei. Ceilalți administratori (Aegon, BCR, Generali, BRD) erau obligați să aducă un aport de aproximativ 930 de milioane de lei.
Ulterior, această ordonanță a suferit modificări, în luna martie 2019 fiind adoptată OUG 19, prin care se suspenda până la data de 31 mai 2019 aplicarea cerințelor de creștere a capitalului social. . În acest context, randamentul cumulat al Pilonului II a pierdut aproape 4 puncte procentuale în mai puțin de 2 săptămâni la finalul 2018. Acesta a fost motivul pentru care anul 2018 a fost singurul an de la înființarea Pilonului II când randamentul la nivelul unui an a fost sub rata inflației. De aceea, orice analiză care se concentrează exclusiv pe anul 2018 și ignoră complet rezultatele istorice cumulate excepționale ale fondurilor de pensii este profund incorectă și va duce invariabil la concluzii greșite.
La finalul anului 2019, guvernul Orban a anulat prevederile OUG 114, astfel administratorii fondurilor nu mai sunt obligați să își majoreze capitalul social.
Randament Pilon I vs. randament Pilonul II
În cazul Pilonului I nu se poate calcula randament, întrucât acesta este fixat prin decizie politică, de către stat prin stabilirea valorii punctului de pensie. Calculele randamentului Pilonului I sunt în afara oricărei logici economice. Randamentul Pilonului I ar fi putut fi calculat doar dacă sumele de bani erau virate în conturi individuale, guvernul ar fi investit acești bani, iar sumele respective ar fi produs un randament. Valoarea punctului de pensie, stabilită de către guvernanți, nu reprezintă randament, ci fixare arbitrară a unei valori. Iar această valoare este folosită eronat de către susținătorii acestei idei pentru a fi denumită „randament”.
În schimb, în cazul Pilonului II, valoarea medie a randamentului obținut este de 8,35%, conform datelor din tabelul de mai jos:
Randamentul total realizat de către fondurile de pensii Pilon II, începând cu 2008 până la finalul anului 2019 corespunde unui randament mediu anual de 8,35%. Rata totală a inflației în perioada 2008 – 2019 este de 41,8%, prin urmare rata medie anualizată a inflației pentru aceeași perioadă este de 3,05%. Administratorii de pensii Pilon II gestionează fonduri de peste 13 miliarde de euro, din această sumă 2,6 miliarde de euro reprezintă câștigurile realizate din investițiile realizate în ultimii 12 ani.
În 2019, Pilonul II a înregistrat cel mai bun randament din ultimii 9 ani. Cele 7 fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) au realizat în 2019 un randament mediu de 11,8%, cea mai bună performanță din ultimii 9 ani, pe fondul recuperării deprecierilor cauzate de efectele OUG 114/2018 în economie și pe piețele financiare, precum și evoluțiilor peste așteptări ale Bursei de Valori de la București, conform APAPR. Acest randament a fost obținut în condițiile unor active aflate la valorii maxime istorice.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro
