Trei elemente noi au fost evidențiate, în ultimele 24 de ore, în scandalul generat de convorbirea dintre președintele SUA și cel al Ucrainei, care a dus la începerea demersurilor pentru suspendarea din funcție a lui Donald Trump. Toate aceste elemente noi pentru public conturează ipoteza că seismul politic care lovește SUA va crește în intensitate în perioada următoare și că problemele președintelui american sunt abia la început. Dacă până ieri, șansele ca Trump să fie demis păreau foarte mici, evaluarea de astăzi este diferită, dezvăluie  Universul.net .

Primul element. Convorbirea dintre Trump și Zelenski a fost ascultată de nu mai puțin de 12 oficiali de la Casa Albă. Nu este clar dacă ei au fost prezenți fizic lângă președintele SUA în momentul apelului telefonic, în Situation Room, sau dacă au ascultat înregistrarea ulterior. Ofițerul CIA care a făcut denunțul a declarat că ”participarea la apel nu a fost restricționată în avans deoarece toată lumea se aștepta să fie un apel de rutină cu un lider străin.” Ce înseamnă asta? Că numărul persoanelor care vor fi audiate în cursul procedurilor de suspendare va fi mai mare decât s-a crezut inițial, ceea ce prezintă un risc crescut pentru Trump ca observațiile și obiecțiile formulate de ofițerul CIA în plângerea sa să fie confirmate și de unii oficiali ai Casei Albe.

Al doilea element. Fostul ofițer CIA a mai spus că avocații Casei Albe au dat directive ca toate documentele legate de apel să fie mutate din sistemul informatic obișnuit pe unul separat, folosit pentru informații clasificate extrem de sensibile. Un oficial al Casei Albe a spus că o asemenea decizie este un abuz, deoarece apelul nu conține nimic delicat din perspectiva securității naționale. Ce înseamnă asta? Că demersurile de suspendare vor avea două capete de atac, nu unul. Primul este conținutul conversației telefonice, cel de-al doilea îl va reprezenta procedurile abuzive implementate pentru a-l proteja pe Trump de erorile pe care le-a comis.

Al treilea element este și cel mai sensibil. El derivă din faptul că mai mulți oficiali de la Casa Albă i-au spus denunțătorului că decizii similare, de secretizare totală a unor conversații telefonice delicate politic și nu din punctul de vedere al siguranței naționale, au mai fost luate de actuala administrație. Ce înseamnă asta? Că s-ar putea ajunge la desecretizarea și altor convorbiri telefonice ale lui Trump, poate și cele cu Putin, dacă se va dovedi că au fost ”încuiate” abuziv. Conținutul acestor convorbiri s-ar putea dovedi mult mai dăunător pentru Trump decât discuția cu Zelenski. Dacă va fi așa, capetele de acuzare s-ar putea înmulți, iar poziția unor republicani, care astăzi fac scut în apărarea președintelui, s-ar putea schimba.

Și acum detaliile:

Camera Reprezentanților a Statelor Unite, unde democrații au majoritatea, au început în mod oficial demersurile pentru suspendarea președintelui Donald Trump. Totul a plecat de la convorbirea președintelui american cu omologul său din Ucraina.

Procedurile au mers în ritm grăbit. Casa Albă a publicat stenograma convorbirii, în speranța că președintele american va fi disculpat. Denunțul făcut de un fost ofițer CIA, adică documentul care a atras atenția democraților că în timpul acelei convorbiri Donald Trump ar fi încălcat legea, a fost și el făcut public.

Comisiile din Camera Reprezentanților care se ocupă de procedurile de suspendare l-au somat pe secretarul de Stat Mike Pompeo să le pună la dispoziție toate documentele legate de contactele dintre administrația Trump și Ucraina, de la hârtii oficiale la mesaje pe Whatsapp și Telegram transmise de pe telefoanele personale. De asemenea, au programat audieri pentru cinci oficiali (cel puțin inițial) care au fost implicați direct în discuțiile dintre Casa Albă și noua administrație a lui Volodimir Zelenski.

Această nouă furtună, însă, abia începe să ia amploare. Adversarii lui Donald Trump nu își ascund speranța că Ucraina să reușească acolo unde Rusia nu putut – să-l dărâme pe miliardarul republican.

De ce a fost făcut denunțul?

Denunțul persoanei misterioase, dezvăluită apoi ca ofițer CIA, a fost prima informare scrisă despre apelul dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski care a fost cunoscută în afara cercului restrâns al eșaloanelor superioare ale Casei Albe și administrației Trump. Denunțătorul și-a transmis îngrijorările președinților Comisiilor de Informații din Senat și Camera Reprezentanților.

Informatorul s-a declarat îngrijorat că acțiunile pe care le-a descris reprezintă „o problemă, abuz sau încălcare serioasă sau flagrantă a legii sau unor ordine executive (n.red. decrete prezidențiale)” conform 50 USC (United States Code) nr. 3033 (k)(5)(G). De asemenea, a mai spus că acțiunile lui Donald Trump reprezintă o amenințare la adresa siguranței naționale a SUA și subminează eforturile guvernului SUA de a descuraja și bloca ingerințe străine în alegerile SUA.

În ce context a avut loc conversația?

„Mai mulți oficiali mi-au spus că noilor lideri ai Ucrainei li s-a dat de înțeles că o întâlnire sau o discuție între Donald Trump și președintele Zelenski va avea loc dacă Zelenski se va arăta dispus „să intre în joc”” a scris denunțătorul. Ofițerul CIA se referea la disponibilitatea lui Zelenski de a investiga neregulile făcute de Hunter Biden și de presiunile pe care Joe Biden le-ar fi făcut asupra lui Petro Poroșenko, predecesorul lui Zelenski, pentru a opri ancheta care îi viza fiul.

Cine știa de convorbirea lui Donald Trump cu Volodimir Zelenski?

Conținutul apelului era cunoscut de un număr foarte mic de oameni înainte de acest anunț și de publicarea stenogramei, a scris denunțătorul.

„Din câte știu, aproximativ 12 oficiali de la Casa Albă au ascultat apelul – oficiali și ofițeri de serviciu în Situation Room de la Casa Albă, așa cum este obișnuit. Oficialii cu care am vorbit mi-au spus că participarea la apel nu a fost restricționată în avans deoarece toată lumea se aștepta să fie un apel de rutină cu un lider străin. Nu știu dacă cineva era fizic lângă președinte în timpul apelului. Pe lângă angajații Casei Albe, am fost informat că și un oficial al Departamentului de Stat a ascultat apelul. De asemenea, mai mulți oficiali din cadrul Departamentului de Stat și a comunității de informații au fost informați în legătură cu ceea ce au discutat cei doi.”

Ce a făcut Casa Albă să restricționeze accesul la conținutul apelului?

Denunțătorul menționează că a aflat din mai multe surse că oficiali de la Casa Albă au intervenit să blocheze accesul la înregistrările apelului, mai ales la stenograma cuvânt-cu-cuvânt care a fost creată, așa cum este obișnuința, de oamenii din Situation Room. „Aceste lucru mi-au dat de înțeles că oficialii de la Casa Albă au înțeles gravitatea apelului.”

Fostul ofițer CIA ai mai spus că avocații Casei Albe au dat directive ca toate documentele legate de apel să fie mutate din sistemul informatic obișnuit pe unul separat, folosit pentru informații clasificate extrem de sensibile. Un oficial al Casei Albe a spus că o asemenea decizie este un abuz, deoarece apelul nu conține nimic delicat din perspectiva securității naționale.

Acest mod de acțiune a fost o excepție?

Mai mulți oficiali de la Casei Albe i-au spus denunțătorului că decizii similare au mai fost luate de actuala administrație și doar pentru scopul de a proteja informații delicate politic, nu delicate din punctul de vedere al siguranței naționale.

Potrivit CNN, Casa Albă a încercat să limiteze accesul la înregistrările conversațiilor pe care Donald Trump le-a avut cu Mohammed bin Salman, prințul-moștenitor al Arabiei Saudite, și cu președintele rus Vladimir Putin.

În cazul apelului cu prințul saudit, oficialii care în mod normal ar fi avut acces la o stenogramă „în mare” a conversației nu au primit așa ceva. În schimb, o stenogramă nu a fost publicată deloc, ceea ce sursele citate de CNN au spus că este extrem de neobișnuit.

Apelul dintre Donald Trump și fiul regelui Salman a venit în timpul scandalului legat de asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi, critic al Riadului, ucis și aparent tranșat în consulatul Arabiei din Istanbul de agenți saudiți. Donald Trump a spus în acea perioadă că a vorbit cu Mohammed bin Salman, care i-a dat asigurări că nu este implicat și că cei responsabili vor fi trași la răspundere. Totuși, foarte mulți experți și analiști cred că Mohammed bin Salman a dat ordinul executării lui Khashoggi sau că știa de operațiune de dinainte.

Tot CNN a scris că a fost restricționat accesul la informațiile legate de cel puțin unul dintre apelurile lui Donald Trump cu Vladimir Putin.

Nu este clar dacă în cazul acestor două apeluri, s-a luat măsura mutării stenogramelor și înregistrărilor pe serverul pentru informații strict secrete, ca în cazul apelului cu Volodimir Zelenski.

Când a început secretizarea apelurilor?

Oficialii de la Casa Albă, citați de CNN, au spus că practica secretizării conversațiilor a început în urmă cu un an, după ce în presă au apărut informații despre ce a vorbit Donald Trump cu premierul Malcolm Turnbull al Australiei și cu președintele Mexicului. Ambele discuții au fost stânjenitoare pentru Donald Trump, deoarece s-a certat cu interlocutorii.

Casa Albă a limitat numărul persoanelor care primesc stenogramele apelurilor și care pot asculta convorbirea, a notat televiziunea americană.

Ce face Congresul pentru a sparge „zidul tăcerii”?

Democrații din Camera Reprezentanților, care conduc demersurile legate de suspendarea lui Donald Trump, au cerut de la Departamentul de Stat toate documentele legate de interacțiunile administrației Trump cu Ucraina.

Secretarul de Stat Mike Pompeo a primit o somație oficială (subpoena, în engleză) ca să transmită documentele cerute într-o săptămână. Prima cerere, făcută în 9 septembrie, a fost ignorată. La fel și a doua solicitare.

Comisia de Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților vrea:

1. Toată corespondența trimisă și primită de Departamentul de Stat începând cu 20 ianuarie 2017 și până în prezent, legată de sau care face referire la potențialele sau sugeratele investigații/cazuri (care implică familia Biden). Asta include, dar nu se limitează la, corespondența legată de sau care face referire la Paul Manafort,Serhiy Leshchenko, „Black Ledger”, Hunter Biden, Burisma Holdings, fostul procuror general al Ucrainei Yuriy Lutsenko sau consilierul prezidențial Andriy Yermak, în contextul cazurilor de mai sus.

2. Orice copie aflată în custodia sau controlul Departamentului de Stat a steonogramei convorbirii din 25 iulie 2019 dintre președintele Trump și președintele Ucrainei Zelenski.

3. Orice document creat sau primite de Departamentul de Stat în legătură cu, sau care fac referire în orice fel la apelul din 25 iulie.

4. O listă completă a tuturor oficialilor Departamentului care au participat sau asistat la apelul din 25 iulie sau care au primit informații despre apel.

5. Orice document creat sau primit de oficiali ai Departamentului care face referire la avocatul personal al președintelui Trump, Rudy Giuliani.

6. Orice document creat sau primite de Departamentul de Stat care se leagă în orice fel de o prezentă sau potențială suspendare a asistenței în domeniul securității către Ucraina.

O scrisoare identică, care include aceleași cerințe, a fost trimisă și Casei Albe.

„Documente”, în accepțiunea scrisorii, înseamnă emailuri, mesaje electronice (inclusiv, dar nu limitate la, conturi de email guvernamentale și personale, SMS-uri sau servicii de mesagerie precum Whatsapp, Signal, Viber, Facebook, Twitter și Telegram), indiferent dacă aceastea au fost creat, modificate, trimise sau primite pe o adresă sau pe un dispozitiv personal sau oficial. De asemenea, sunt incluse chiar și notițele scrise de mână.

Pe lângă somația trimisă lui Mike Pompeo, Camera Reprezentanților a chemat să depună mărturie cinci persoane menționate direct în acest caz: Marie Yovanovitch (fost ambasador SUA la Kiev), Kurt Volker (trimis special al SUA pentru Ucraina), Gordon Sondland (ambasadorul SUA la UE), George Kent (asistentul adjunctului secretarului de Stat, responsabil cu politica în Ucraina) și consilierul T. Ulrich.

Distribuie Distribuie Comentarii