Marius Ghincea, expert în politici publice și în prezent cadru universitar la Johns Hopkins School of Advanced International Studies, scrie într-o postare pe Facebook că modelul succesului partidului AUR reprezintă o copie a modelului aplicat chiar de către USR.

„Funcțional vorbind, USR si AUR au același stil politic populist, aceeași versiune de strategie electorală. Ce diferă este conținutul”, subliniază acesta.

„Câteva întrebări și ipoteze despre AUR, în contextul rezultatelor alegerilor de ieri.

Cred că ar trebui să începem orice discuție despre AUR cu precizarea că cei 8% (și 10% din mandate) sunt mai degrabă o fantasmă cauzată de prezența redusă la vot. Vorbim, în termeni absoluți, de puțin peste *450.000 de voturi pentru AUR. În 2016, PRU, PRM și ANR (al lui Marian Munteanu) au luat, împreună, aproximativ 330.000 de voturi. Anul acesta, PRU și ANR nici nu au fost pe buletinul de vot, iar PRM a luat 23.000 de voturi vs. 73.000 de voturi acum 4 ani. Nu vorbim, așadar, de o depășire foarte mare a albiei electorale tipice partidelor naționaliste. Sunt trei diferențe față de acum 4 ani: (a) prezența foarte scăzută la urne, care a crescut ponderea electoratului naționalist/suveranist în numărul total. Aici trebuie discutat de ce acest electorat a putut fi mobilizat mai bine ca altele; (b) reducerea fragmentării votului naționalist prin apariția AUR și dispariția vechilor vehicule; (c) schimbarea mesajelor de campanie ale PSD, care a renunțat la mesajele tradiționaliste.

- Care este compoziția politică/demografică/ideologică a coaliției electorale care a propulsat AUR peste pragul electoral?

Întrebarea aceasta este foarte importantă pentru a înțelege succesul AUR și pentru a putea determina dacă este un succes de moment sau există ingredientele pentru o bază electorală stabilă. Nu știm încă dacă AUR va avea/are un electorat loial (așa cum are USR) sau este o coaliție de ocazie, în contextul măsurilor idioate ale PNL din ultimul an.

După o scurtă excursie online (using my OSINT skills at their best), reiese că partidul este destul de eterogen, format dintr-o pluralitate de grupulețe de neolegionari, intelectuali conservatori, fundamentaliști religioși, naționaliști, unioniști și oportuniști. Toți acești oameni sunt ținuți la un loc de o grilă doctrinară destul de firavă dar foarte bine ancorată în simțul comun tradițional. Familia, biserica, națiunea, lupta împotriva sexomarxiștilor progreșiști. Nimic diferit de largi segmente din PNL, PSD, PMP et co. Vor reuși oamenii ăștia să rămână împreună acum că ajung la (o parte din) ciolan? Vor reuși să rămână uniți când vor trebui să împartă funcțiile, indemnizațiile și demnitățile? Vom vedea!

Electoratul pare să fie însă destul de omogen. Populație cu educație de bază, din mediul rural, aflată în stare de relativă precaritate. Sunt oamenii ignorați de protipendada de pe Dâmbovița, care visează la sisteme de sănătate privată, școli unde părinții plătesc și decid totul și în general unde statul social nu prea există. Oameni care au suferit de pe urma măsurilor absurd de coercitive, de pe urma unui stat care a acționat cu bulanul în de persuasiune și informare. Nu știm încă destul despre oamenii aceștia, iar aici de mare ajutor vor fi antropologii, nu sociologii.

- De ce AUR și nu un alt partid naționalist?

Nu este evident de ce AUR este cel care a reușit să coaguleze o coaliție electorală suficient de mare pentru a trece pragul electoral. De ce ei și nu alții? Până una alta, sunt o mulțime de partide naționaliste, conservatoare, suveraniste care propun cam aceleași lucruri.
Ipoteza mea este legată de stilul și strategia politică a AUR, care diferențiază partidul de alte surate naționaliste. Pe scurt, AUR este foarte similar cu USR-ul. Funcțional vorbind, USR și AUR au același stil politic populist, aceeași versiune de strategie electorală. Ce diferă este conținutul (și, prin extensie, electoratul țintă), nu abordarea, stilul sau structura. Dacă USR a patentat un populism relativ centrist/progresist cu accente economice de centru dreapta, oferind electoratului educat, urban, cu venituri de la medie în sus exact ce acesta cerea, AUR face același lucru dar pentru alt electorat. Este surprinzătoare similaritatea funcțională dintre stilul și strategia politică AUR și cea a USR. Ce diferă este conținutul ideologic!

USR este susținut de intelectualitatea urbană, de cultura înaltă. AUR este susținut de intelectualitatea tradițională, cea pround conectată la cercurile monahale și conservatoare pe care le găsești și la Academia Română. Dacă în cazul electoratului USR modernitatea este prevalentă și contactul cu lumea tradițională produce tensiuni, la electoratul AUR aș specula că este invers. Lumea tradițională e încă prevalentă și contactul cu modernitatea produce tensiuni. Ambele electorate percep că valorile lor nu le sunt respectate (valori relativ liberale pentru electoratul USR, valori relativ conservatoare pentru electoratul AUR). Iar aceste tensiuni provoacă cereri electorale care sunt satisfăcute de cele două partide. Corupția și incapacitatea statului provoacă nemulțumiri similare, chiar dacă din rațiuni diferite. Desigur, ce am schițat aici este o simplificare, dar ce este important de reținut este că există o asemănare stupefiantă între AUR și USR. USR a patentat un stil politic, o strategie câștigătoare, iar acum se pare că AUR o folosește și pentru un alt tip de electorat.

Ce se va întâmpla în continuare?

Evoluția viitoare va depinde de doi factori, dpmdv. Un prim factor important este cel ideațional. Ce idei, ce concluzii vor trage liderii celorlalte partide politice tradiționale (inclusiv USR). Dacă ideile care vor prevala vor duce către o radicalizare a strategiilor politice ale partidelor pentru capturarea voturilor din extreme, atunci aceste idei vor polariza societatea și mai mult. Dacă însă ideile care vor prevala vor fi cele care susțin un cordon sanitar și apărarea centrului, atunci efectele politice reale ale victoriei AUR vor fi limitate. Ideile care prevalează în partide contează!

Un al doilea factor este cel material. Situația economiei, politicile publice și „reformele” ce vor fi adoptate după pandemie vor defini scena politică până la sfârșitul deceniului. Factorii economici și geopolitici vor contribui la succesul sau eșecul extremismului de dreapta sau de stânga.
Dilema imediată legată de AUR este cât de bine își for putea apăra coeziunea internă, sub presiunea accesului la resurse publice (chiar și din opoziție, a se lua aminte de la PPDD) și a intervențiilor băieților cu ochi albaștri.”

Distribuie Distribuie Comentarii