Vicepremierul Marian Neacșu a încasat anul trecut 257.916 lei (circa 52.000 de euro) dintr-un comitet al băncii de stat Exim Banca Românească, care se reunește de numai două ori pe lună, conform obligațiilor asumate. Acest venit depășește cu 50% salariul încasat de Neacșu anul trecut din funcția de șef al Secretariatului General al Guvernului, care s-a ridicat la aproape 170.000 lei. Venitul semnificativ vine în contextul în care Neacșu nu are niciun fel de experiență bancară anterioară și el a fost condamnat cu suspendare, în 2016, dezvăluie economedia.ro .

Astfel, Neacșu a încasat lunar de la acest comitet circa 21.500 lei (4.360 euro) în 2022, conform declarației de avere pentru 2022, completată în 2023.

Neacșu a fost numit oficial în funcția de secretar general al Guvernului în decembrie 2021, iar în acel an a ocupat funcția în CIFGA o singură lună.

Neacșu are un trecut politic complex, cu opriri în diverse funcții publice, fiind inclusiv consilier onorific al Prim-Ministrului în perioada 2017-2019 (cu premieri PSD). Exclus din PSD după ce l-a contestat pe fostul lider Liviu Dragnea, trecut o perioadă la Pro România și apoi revenit în PSD, Neacșu a fost numit în iunie 2019 la șefia Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), conform Europa Liberă . Publicația notează că, înainte de a fi exclus din PSD, Neacșu a fost mâna dreaptă a liderului PSD Liviu Dragnea, fiind cel care a dat citire, în noiembrie 2017, la Herculane, documentului despre așa-zisul stat paralel și ilegitim , în care explica faptul că programul de guvernare al PSD nu a putut fi îndeplinit din cauza opoziției unor „personaje” membre ale unui așa-zis stat paralel și ilegitim „care încearcă să preia controlul asupra puterii politice legitim constituite”.

Neacșu a fost condamnat cu suspendare, în 2016, de Curtea Supremă pentru conflict de interese pentru că și-a angajat ilegal fiica la biroul său de parlamentar.

Neacșu este licențiat în Științe Economice, dar are un Masterat în domeniul „Studii de Securitate și Apărare” la Universitatea Creștina Dimitrie Cantemir, București. Conform CV-ului său e doctor în știinte economice la Universitatea Valahia, Târgoviște.

A început cariera de economist la IAS Slobozia și a deținut câteva funcții la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), cea mai recentă funcție fiind de Membru în Comitetul de Reglementare. A condus Morăritul SA și Europro Invest și a administrat firma Estrella Imex (din sectorul cultivării cerealelor).

Nu am găsit în CV-ul lui Marian Neacșu nicio funcție care să aibă legătură cu sectorul bancar.

CIFGA – 15 membri plătiți cu 50.000 de euro anual pentru două ședițe pe lună

Economedia a documentat pe larg subiectul CIFGA și salariile acordate de Exim Banca Românească AICI și reluăm mai jos cele mai importante detalii.

CIFGA – Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări – este un comitet al EximBank, care are 15 membri, printre care se numără o serie de reprezentați ai Executivului – după președinte și vicepreședinți, lista de membri se deschide chiar cu Secretarul General al Guvernului, oricare ar fi el, conform unei hotărâri de guvern din 2007. Fiecare dintre cele 15 persoane din componența comitetului primește 20% din salariul lunar al preşedintelui Băncii Exim.

Traian Halalai, președintele Exim Banca Românească, a încasat anul trecut un venit de 1.031.664 (circa de 208.055 euro), adică lunar a încasat circa 85.972 de lei (17.337 de euro). El este și membru al Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) de la Exim Banca Românească, funcție de unde a mai încasat anul trecut încă 257.916 lei (circa 52.013 lei) anul trecut. Acesta mai deținea și un mandat la Banca Românească, de unde a primit anul trecut 12.636 lei. (Detalii, AICI )

Economedia a analizat anterior experiența profesională și declarațiile de avere ale membrilor CIFGA și concluziile arată că, dintre cei câțiva recenți SGG care au încasat mii de euro de la banca de stat, ca membri de comitet, unul singur are experiență directă în sistemul bancar, iar aceasta este legată de două bănci cu falimente răsunătoare.

Economedia a întrebat anterior Guvernul cine sunt reprezentanții Executivului membri CIFGA Eximbank în 2023, dar și pe ce criterii sunt numiți aceștia, reprezentanții Executivului nu ne-au transmis numele acestora. Aceasta deși vorbim de reprezentanți din Guvernul României, numiți într-un comitet al unei bănci controlate de statul român.

Conform legislației, Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) examinează și aprobă reglementările interne specifice operațiunilor desfășurate în numele și contul statului, precum și activitatea și produsele acordate în calitate de agent al statului. Comitetul este alcătuit din reprezentanți ai organelor de specialitate ale administrației publice centrale și ai EximBank.

Conform unui raport EximBank pentru 2021, în cursul acelui an Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări se întrunise de 47 de ori.

Venituri mai mari de la EximBank decât de la Guvern. Ce face un membru CIFGA și cum se poate descurca fără expertiză bancară? Explicațiile unui fost SGG

Unul dintre foștii SGG a fost însă mai generos în explicații decât reprezentanții Eximbank. „E o sumă importantă. Pentru că ea se calculează în funcție de salariul președintelui, care e foarte mare”, admite, din start, Horațiu Gorun, fost SGG, care menționează că acesta ar putea fi chiar cel mai bine plătit comitet dintr-o companie de stat. La concurență cu CEC.

Acesta a mai făcut o observație interesantă: în perioada sa ca reprezentant al guvernului, el însuși încasa lunar mai mulți bani ca membru al acestui comitet al băncii de stat decât veniturile din funcția care i-a adus (și) acest statut. “Aveam undeva la 12.000 de lei ca SGG, iar prin CIFGA venitul era de 20.000 de lei. Iar secretarul general are o responsabilitate foarte mare, riscul de greșeală e foarte mare, în fiecare zi”, menționează fostul SGG.

Ce muncește un membru CIFGA? „E o funcție ocupată de drept (cea de membru CIFGA), prin natura funcției (de SGG) și apoi mai sunt și membrii desemnați. Sunt oameni care trebuie să aibă ceva expertiză, pe partea aceasta – pot fi juriști, economiști, ca să poată să analizeze anumite dosare. În fiecare lună are loc cel puțin o ședință, iar membrii dau câte un vot, referitor la potențiale credite pe care le pot primi diferite entități. Dosarele veneau cu una-două săptămâni înainte, pentru o analiză. Era important și istoricul celui care solicită banii, pentru a evita pe cât posibil riscurile. Da, e o responsabilitate prezența în acest comitet. Eu am prins și o perioadă de pandemie – au fost multe entități cu probleme, trebuia să te uiți atent, dacă sunt probleme generate de pandemie sau sunt unele generale, pe care încearcă să le mascheze”, spune Gorun.

În ceea ce privește faptul că secretarii generali ajung automat membri ai CIFGA, cu sau fără expertiză în sectorul bancar, Gorun spune că aceștia pot beneficia de consiliere. „Eu, din punct de vedere juridic, pot analiza datele (acesta e absolvent de facultate de Ştiinţe Juridice şi Administrative, n.red.). În plus, aceste dosare trec prin filtrul băncii, înainte de a veni la CIFGA, trec de verificări interne. Nu te poți trezi cu ceva neverificat. Iar SGG are și consilieri. Dacă e ceva care te depășește, poți cere consultanță. Eu, juridic, pot analiza, și avem consilieri pe Finanțe-Bănci, dacă e ceva specific. Te poți consulta și cu colegii de comisie, riscul să greșești e mic”, susține Gorun.

L-am întrebat pe Gorun dacă, având în vedere experiența sa de lucru în CIFGA, consideră că un membru al acestui comitet merită miile de euro încasate lunar. „Membrii acestui comitet fac ce fac și ceilalți din alte Consilii de Administrații. Munca e cam aceeași – să te documentezi, să mergi la ședințe, să dai un vot, să nu votezi ”ca primarul””, menționează, drept răspuns, fostul SGG. Munca e “cam aceeași”, dar plățile foarte generoase.

Având în vedere specificul muncii, s-ar justifica o altă procedură de selecție – cu recrutori profesioniști, CV-uri și interviuri, admite chiar fostul membru de comitet bancar. „În alte CA-uri se face un profil al candidatului – ai nevoie de un jurist, de un economist, de un expert pe Financiar Bancar? Se creează profilul candidatului, se depun dosare”. „Aici, la CIFGA, te duci prin natura funcției”, completează Gorun. Acesta a mai menționat că fostul premier Florin Cîțu, cel care l-a adus pe Gorun în funcție, ar fi avut planuri legate de redimensionarea CA-urilor și reducerea de venituri.

Distribuie Distribuie Comentarii