Inregistrarea difuzata de televiziunile iraniene cu arborarea steagului rosu pe cupola moscheii Jamkaran din Qom a reprezentat un bun prilej pentru o armata incredibil de mare si de vocala de "idioti utili" sa proclame pericolul unui razboi mondial, scrie profesorul Petrișor Peiu pe  Ziare.com .

Ora de ora, de la televiziunile americane considerate serioase pana la milioane de "influenceri" de pe retelele sociale, figuri schimonosite de ura si de prostie ne amenintau cu bombele, rachetele si tancurile iraniene.

Cel de-al treilea razboi mondial parea ca si pornit de gestul presedintelui Trump de a ordona eliminarea generalului iranian Qassem Soleimani; generalul era, in schimb, celebrat ca o minte sclipitoare si sofisticata, un fel de Talleyrand al Orientului, cazut prada meschinilor americani.

Niciun jelitor al iranianului, de la Berlin, Paris, Bucuresti sau Hollywood, nu s-a invrednicit sa isi justifice apocalipticele preziceri; niciunul dintre ei nu a avut bunul simt sa citeasca ceva (slava Domnului, surse sunt destule) despre semnificatia acelui steag sau despre contextul iranian. Singurul lucru care conta era disperarea ca Trump a inceput anul alegerilor cu o naucitoare lovitura, care l-a propulsat in preferintele publicului american.

Ce inseamna inaltarea steagului rosu

De fapt, inaltarea steagului rosu la moscheea Jamkaran trebuie inteleasa ca parte a unui montaj, excelent regizat de catre ayatollahul Sayyid Ali Hosseini Khamenei, liderul suprem de la Teheran. Khamenei incearca sa "recreeze" sentimentul martiriului, asociat faptului fondator al islamismului siit.

Totul este simbolic in ceea ce s-a regizat in Iran in aceasta saptamana si totul trebuie inteles in cheia credintei siitilor.

Siismul este o credinta care are in centrul sau martiriul suferit la Karbala, in Irak, pe 10 octombrie 680; atunci a avut loc uciderea miseleasca a celui de-al treilea Imam, Husayn ibn Ali, nepotul profetului Muhammad si fiul unicei fete a acestuia care a atins varsta adulta, Fatimah bint Muhammad si a lui Ali ibn Abi Talib, ginerele profetului.

Husayn ibn Ali, desi parte din Ahl al-Bayt (Casa Profetului) si din Ahl al-Kisa' (Poporul/Casa Mantiei), sange din sangele lui Muhammad, a fost lipsit miseleste de conducerea califatului de catre Yazid, fiul si urmasul califului Mu'awiya, prin incalcarea tratatului din 661, incheiat intre Hasan ibn Ali si Mu'awiya. Husayn este un simbol al dreptatii, pentru ca el a refuzat sa i se supuna lui Yazid si a plecat spre Kufa (Irak), acolo unde oamenii ii cerusera ajutorul.

Yazid i-a interceptat caravana la Karbala si l-a decapitat pe Husayn, facandu-l martir si punand bazele credintei siite, adica a musulmanilor care cred ca numai descendentii profetului pot fi imami si conducatori ai Islamului.

Ayatollahul Khamenei incearca sa "vanda" iranienilor povestea martiriului generalului Soleimani, in oglinda cu martiriul suferit de dreptul Husayn.

Asa se explica si inaltarea steagului rosu: ea are loc in fiecare an, in luna Muharram, luna in care a fost ucis al treilea Imam, in ziua a zecea a lunii. Acea zi, Yom Ashura, este o zi de doliu, in care se inalta acest steag, pe care este inscriptionat: "Ya la-Tharat al-Husayn", adica un indemn care poate fi tradus prin " Da, razbunatorilor lui Husayn!", dar care este si un indemn la a deplange asasinatul din anul 680, pana la re-intoarcerea celui de-al doisprezecelea Imam, Imamul Ascuns (spiritualizat), nascut, dar apoi disparut pentru oameni (ghaybat-i kubra), Muhammad al-Mahdi.

Pentru a intari ceremonia inaltarii steagului rosu din aceasta saptamana, ea a avut loc la moscheea Jamkaran, un loc esential pentru regimul islamic de la Teheran: acolo este locul unde, in ziua a 17-a a lunii Ramadan din anul 984, Imamul nevazut, Mahdi, s-a lasat vazut, pentru o scurta perioada de catre seicul Hassan ibn Muthlih Jamkarani.

Practic, moscheea din Qom a devenit, in ultimii ani, locul central al doctrinei oficiale a Iranului: aici este singurul loc de pe pamant unde Imamul Mahdi s-a lasat vazut de un muritor. Si aici se inalta an de an steagul rosu in ziua martiriului lui Husayn.

Sa ii aloci generalului Soleimani un ceremonial rezervat doar celui de-al treilea Imam este un act de mare curaj religios, dar el ramane doar un biet gest de propaganda. Propaganda altminteri cam prea neatenta la aspectele spirituale, pentru ca ayatollahii au decretat statul islamic in Iran, nemaiasteptand re-venirea lui Mahdi, care sa il impuna intregului pamant, pentru a crea conditiile reintoarcerii lui ʿĪsa ibn Maryam (Iisus Hristos), in ziua yawm al-qiyamah (a Judecatii de Apoi)...

Regimul e disperat

Dar de ce ar avea nevoie Ayatollahul si Gardienii Revolutiei de un ceremonial de martir din Casa Profetului acordat unui simplu muritor? Simplu, pentru ca sunt disperati.

Pe 21 februarie au loc in Iran alegeri parlamentare si regimul se teme de un absenteism masiv, populatia fiind satula de lipsa de alternativa reala, dar si de coruptia si ineficienta "moderatilor". Iranienii au de ales intre candidatii oficial sustinuti de clericii din jurul ayatollahului si asa-numitii "reformisti", adica intre a muri de cancer (rapid si in chinuri) sau a muri de insuficienta renala (mai indelungat si mai putin dureros).

Viata celor peste 80 de milioane de iranieni este din ce in ce mai dificila, economia este un dezastru, iar sperante nu mai are nimeni. Pe fondul acestei apatii generalizate, Gardienii Revolutiei vor sa legitimeze regimul prin impunerea unor candidati tineri.

Tinerii candidati au devenit, astfel, obsesia conducatorilor Republicii Islamice Iran. Generalul Mohammad Ali Jafari, seful departamentului socio-cultural al gardienilor Revolutiei, a cerut imperios si public candidati mai tineri (sursa:  AICI ).

Dar orice iranian stie ca, de fapt, 12 oameni (membrii Consiliului Gardienilor) au dreptul sa selecteze candidatii tuturor partidelor, pentru ca ei pot elimina orice candidatura doresc. Mai mult, sunt serioase semnale ca sita prin care se cern candidatii anul acesta va fi cu ochiuri mai mici, pentru a nu avea surprize din partea unui popor saracit si deprimat, caruia tocmai i-a fost crescut pretul la carburanti cu 33% acum doua luni.

Unii nu au mai rabdat si au organizat o revolta populara in noiembrie 2019, in urma careia au ramas 1.500 de morti si zeci de mii de arestati "preventiv". Cei mai multi, insa, vor sanctiona regimul prin absenta de la vot, crescand astfel sentimentul de delegitimare a actualei conduceri a Iranului.

Pe fondul uriasei deceptii populare, regimul a organizat funeraliile lui Soleimani in oglinda ceremoniilor care insotesc ziua de doliu Yom Ashura, dedicata Imamului Husayn. Tot acest spectacol de sunet si lumini este destinat alegatorilor de pe 21 februarie, nu americanilor sau occidentalilor. Asa ca mai usor cu isteria televizata! Aviz idiotilor utili...

Dar de ce sunt iranienii atat de nervosi si de frustrati?

Ei bine, pentru ca le merge tare rau, economia s-a prabusit in totalitate. Si asta nu v-o mai spun nici istericii de la Hollywood, nici Macron si nici analistii care graseiaza prostii despre o tara in care nu au calcat niciodata si despre care nu stiu nimic.

Iata, de exemplu, cum s-a prabusit PIB-ul iranian in ultimii doi ani:

Oameni buni, in 2019, economia pastorita de ayatollah s-a redus cu 10%! Si nu e nicio criza globala, piata titeiului merge bine, regiunea prospera, partenerii traditionali comerciali (China, India, Rusia, Coreea) evolueaza de la decent (China, Rusia) la excelent (India)...

Productia de petrol s-a facut si ea mica-mica de tot:



Ceilalti producatori de titei infloresc in timpul asta. Normal ca au intrat la apa si incasarile din exportul de "aur negru".

 Valoarea monedei nationale, rialul, s-a injumatatit in ultimii doi ani:

Iar pretul benzinei a explodat generand revolte pe strazile din aproape toata tara:

Daca ar fi avut rabdarea sa afle de la BBC (sursa:  AICI ) macar graficele de mai sus, credeti ca mai urlau in halul asta idolatorii lui Soleimani din Europa si de la Hollywood? Dar tare ma indoiesc de buna credinta sau rigoarea unui Michael Moore sau Emmanuel Macron.

Si am uitat sa va mai spun ca, numai in 2019, s-a redus rezerva valutara a Iranului cu vreo 20%, la doar 86 miliarde de dolari. Sau ca iranienii nu pot exploata mai mult de 10% din rezervele de petrol si gaze, ca urmare a lipsei finantarii, sau ca, in 2020, veniturile din exportul de titei li se vor reduce cu 70%. Ce cifre inspaimantatoare!

Si credeti ca viitorul suna mai bine? Iata cum arata prognoza inainte de uciderea lui Soleimani - stagnare pe multi ani inainte:

Sursa:  AICI

Pe ce prapadea Soleimani banii

Un amanunt interesant este acela ca detractorii lui Trump ne spun ce iubit si respectat era generalul Soleimani. Ei, de la unii care nu au vazut Iranul decat la televizor si care nu stiu nimic despre aceasta natiune, nici nu te poti astepta la altceva.

Iata cam pe ce prapadea Soleimani banii cu greu obtinuti de iranieni din putinul petrol pe care il mai pot exporta: timp de 21 de ani, din 1998 incoace, Soleimani a coordonat finantarea, echiparea si antrenarea militiilor siite din zona Orientului Mijlociu, sub paravanul Al-Quds (Ierusalim), divizia externa a Gardienilor Revolutiei.

Si cam pe ce se duc cateva miliarde de dolari anual, in timp ce acasa benzina se scumpeste cu 33% odata? Pai, se duc catre Hezbollah, grupul terorist siit din sudul Libanului, care a avut o contributie majora la transformarea Elvetiei Orientului intr-o ruina.

Se duc catre Hashd Shaabi (Fortele de Mobilizare Populara) din Irak, un grup de militii siite, din care se evidentiaza Kataeb Hezbollah, condus de catre irakianul ucis impreuna cu Soleimani, Abu Mehdi al-Muhandis, grup responsabil de atacul asupra ambasadei americane din Bagdad.

Se mai duc si catre Asaib Ahl al-Haq, un alt grup paramilitar siit, specializat in atacuri asupra americanilor in Irak, avand nu mai putin de 7.000 de luptatori nou recrutati. Soleimani a platit, antrenat si echipat peste 10.000 de afgani siiti care sunt inrolati in brigada Fatemiyoun in Siria si alte mii de pakistanezi siiti care au format brigada Zeinabiyoun, cea insarcinata cu "protejarea" moscheii Zainab bint Ali, moschee construita pe locul de unde Zainab, sora lui Husayn, a vazut tragedia de la Karbala, din anul 680.

Alte doua militii siite aflate in coordonarea generalului iranian sunt Liwa Abu Fadl al-Abbas (opereaza in zona Damasc) si aripa siriana a Hezbollah. Totodata, Al-Quds a sprijinit razboiul pe care rebelii Houthi il duc in Yemen impotriva presedintelui Abd-Rabbu Mansour Hadi, razboi in urma caruia rebelii au ocupat o zona mare din tara, inclusiv capitala Sanaa, zona de unde au organizat spectaculoase atacuri cu drone asupra sondelor petroliere saudite (sursa pentru intreg paragraful:  AICI ).

Acesta este, stimati idioti utili, adevaratul general Soleimani: un om care prapadeste putinii bani ai unei natiuni saracite pentru antrenarea unor grupuri paramilitare, specializate in operatiuni teroriste.

Activitatea lui Soleimani este, de fapt, motivul pentru care Iranul este izolat si pentru care populatia sa sufera de foame. Soleimani a fost arhitectul unei politici de extindere a influentei Teheranului in toata lumea siita, pentru castigarea statutului de lider regional.

Soleimani a fost arhitectul politicii de razboi generalizat din Irak, in vederea transformarii bogatei tari arabe in satelitul Iranului. Soleimani a fost pentru Iran ceea ce Andrei Ianuarievici Visinsky a fost pentru URSS. Cam cine credeti ca il iubea pe Visinsky printre popoarele URSS? Sau printre popoarele "aliate"?

Cam asa este si cu al-Quds si cu generalul Soleimani in Iran: toata lumea stie cu ce se ocupa, toata lumea stie ca din cauza lui mancarea sau benzina sunt produse de lux intr-o tara atat de bogata! Sa nu uitam totusi esentialul: Iranul are a treia rezerva de titei din lume (211.600 de milioane de barili, comparabila cu cea a Arabiei Saudite) si produce abia jumatate fata de sauditi.

Si da, Iranul are a doua rezerva de gaz natural din lume, dubla fata de cea a americanilor si de patru ori mai mare decat a sauditilor. Si se uita lung la aceste rezerve, in timp ce finanteaza cu bani grei razboaie care nu se vor termina niciodata in tari mai apropiate sau mai indepartate.

Despre Qassem Soleimani idiotii utili ne-au vorbit mai mult decat vor citi ei vreodata despre cineva care merita mai multa atentie decat toti politicienii de la Teheran la un loc. Si acel cineva este incredibilul Omar Khayyam (: عمر خیّام, 1048 - 1131), un matematician genial (a clasificat si a formalizat solutionarea ecuatiilor de gradul III si a explicat magistral "postulatul paralelelor"- a cincea axioma a lui Euclid), un astronom pe masura (a elaborat calendarul solar Jalali, folosit uneori chiar si azi, cu un ciclu de intercalare de 33 de ani extrem de precis) si un fabulos poet, divinizat pe intreaga planeta dupa ce antologica sa poezie a devenit cunoscuta in 1859 in traducerea lui Edward FitzGerald, sub denumirea de Rubaiyat (rubaʿiyat).

Despre Iranul cel adevarat, un loc mirific, unde locuieste o veche si uimitoare natiune se pot spune multe. Oricine a fost, macar pentru o zi, acolo va sti sa spuna ca acolo a vazut cele mai frumoase femei de pe glob. Dar nimic nu poate sa ne spuna mai mult decat versurile lui Khayyam:

"Ce-i intelept? Sa-ti bucuri camarile fiintei
Avand in mana o cupa. Ce-a fost si ce-i de fata
Sa nu te mai framante. Fa-ti dintr-o clipa-o viata
Si sufletul sloboade-l din temnitele mintii.

Nimic n-au sa te-nvete savantii. Dar alintul
Suav al unor gene o sa te instruiasca
Ce este fericirea. Preschimba-n vin argintul,
Caci tarna e grabita ca sa te gazduiasca.

S-au desfacut in juru-mi, aprinsi iar trandafirii.
Desfa-ti si tu simtirea in bucuria firii.
C-un inger blond alaturi, ia cupa si-o desarta,
Caci ingerul cel negru al mortii-asteapta-n poarta"
( Carpe diem- Traieste-ti clipa! In traducerea lui George Popa).

Distribuie Distribuie Comentarii