De citit. Sună interesant aceste perspective
Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat.
Cele trei întrebari sunt: 1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020? 3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță?
Ce a răspuns Alexandru Toma Patrascu
Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică?
În urmă cu două săptămîni, în după-masa zilei de 9 decembrie (1), o rachetă de test lansată de SpaceX s-a ridicat la o înălțime de peste 12 km, apoi a planat spre sol, și-a repornit motoarele cînd a ajuns la cîteva sute de metri de pămînt și a aterizat.
A aterizat și a explodat, de fapt, iar mass media din Australia și pînă în România a anunțat cu titluri mari „explozia spectaculoasă” și „eșecul zborului”. Și cam asta a fost tot.
Ca să înțelegem importanța noii rachete, numită Starship, e nevoie să facem o scurtă călătorie înapoi în timp, în urmă cu 5-600 de ani. Ce trecem, de obicei, cu vederea este că epoca marilor descoperiri geografice nu a fost rezultatul unei întîmplări fericite sau expresia voinței unui personaj providențial. Departe de a fi un accident, descoperirea Americii s-a petrecut ca urmare a progresului tehnic. Columb și-a căpătat statutul eroic pentru că a putut să plece în celebra călătorie. Dacă s-ar fi născut cu doar 50 de ani mai devreme, expediția i-ar fi fost imposibilă.
Navigația pe mare datează cel puțin din neolitic, dacă nu și de mai devreme, iar existența multor imperii – precum cel roman -, a depins de comunicațiile maritime. Dar marinarii nu se îndepărtau prea mult de coastă, căci navele disponibile nu erau capabile să înfrunte condițiile din largul oceanului.
La mijlocul secolui XV portughezii inventează caravela, prima navă din istorie capabilă de călătorii oceanice, iar din acel moment europenii devin stăpînii lumii. În comparație cu rachetele de pînă acum, Starship este ca o caravelă față de vechile galere, coguri sau ulci ale Evului Mediu. Este pur și simplu dintr-o altă clasă.
Starship, împreună cu lansatorul Super Heavy, ne vor permite să „ne îndepărtăm de țărm”, deschizîndu-ne accesul către întregul sistem solar. Iar asta se va întîmpla nu peste 100 sau peste 50 de ani, ci în următorul deceniu. Primul zbor orbital al Starship va fi probabil anul viitor, iar booster-ul va intra și el în teste în 2-3 ani.
Întregul ansamblu va fi semnificativ mai puternic decît SLS, uriașa rachetă pe care NASA încearcă – fără prea mare succes – să o construiască de un deceniu, va costa doar o fracțiune infimă din bugetul alocat acestui competitor și, cel mai important, va fi reutilizabil. Mai mult, arhitectur îi permite realimentarea în spațiu, mărindu-i enorm raza de acțiune.
Starship va fi în curînd prima navă interplanetară. În toată această poveste presa din întreaga lume n-a văzut decît o „explozie spectaculoasă”. Dar așa se întîmplă cînd privești evenimentele prea de aproape; probabil că și pe vremea prințului Henric Navigatorul, sub a cărui conducere s-au construit primele caravele, puțini și-au imaginat unde se va ajunge în doar cîteva decenii.
Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?
Am discutat mai sus despre Starship și despre transformarea omenirii într-o civilizație multiplanetară.
Dar de ce să facem acest pas? Simplu: ne va obliga presiunea demografică provocată de creșterea semnificativă a duratei medii de viață.
În ultimii 100-150 de ani, speranța de viață la naștere a crescut deja de două ori sau chiar mai mult. Întîi în Europa, apoi în întreaga lume, progresul în medicină (vaccinuri, antibiotice etc.) și în agricultură (folosirea pe scară largă a îngrășămintelor chimice, a pesticidelor, iar mai nou, tehnicile de inginerie genetică) au condus la o viață mai lungă, mai sănătoasă și mai fericită. Dar lucrurile nu se vor opri aici, iar următoarele decenii vor aduce creșteri spectaculoase în durata de viață.
Cercetările au demarat de mult și vizează o gamă foarte largă de abordări. De exemplu, un studiu (2) publicat în 2019 demonstrează posibilitatea extinderii de 5 ori a duratei de viață a unor organisme simple! Cercetătorii au lucrat cu celebrii viermi Caenorhabditis elegans, căci mecanismele genetice implicate sînt foarte apropiate de cele ale organismelor mult mai complexe. Totuși, deși extrem de promițătoare, aceste direcții de investigație vor mai avea nevoie de multe decenii pentru a da roade.
Dar există și alte căi care promit rezultate mult mai rapide.
În 2005, un grup de oameni de știință de la Universitatea din California, Berkeley, au avut surpriza să descopere o metodă de întinerire prin schimb de sînge. În urma unui tratament care a constat în conectarea circulației sanguine a unor șoareci tineri cu a unora bătrîni, cei din urmă au început să întinerească, refăcîndu-li-se mușchii, ficatul, sistemul nervos… Din păcate, metoda nu era ușor aplicabilă la oameni.
Dar studiile au continuat, iar anul acesta cercetătorii au publicat noi date care arată că întinerirea țesuturilor se declanșează prin simpla înlocuire a plasmei sanguine „bătrîne” cu un substitut ieftin și ușor de produs. (3) Ca urmare, este vizată demararea unor studii clinice pe oameni în viitorul apropiat.
Așa că Starship vine la momentul potrivit, iar viitoarea generație o va folosi din plin.
Care e cea mai mare temere (intemeiată) pe care o aveți pentru viitorul Românei (într-un orizont de timp de un an sau doi) și cea mai mare speranță?
Simplu: refacerea vechiului USL, dar cu o nuanță AURie de această dată. Ca mod de gîndire, ca obiceiuri, ca valori, aripa conservatoare din PNL este mult mai apropiată de PSD decît de USR+, iar AUR-ul nu le este străin nici unora și nici celorlalți. Să nu uităm că PNL-ul defila cu personaje de genul lui Marian Munteanu cu doar cîțiva ani în urmă…
Speranță? Că România se va dezvolta rapid. Actualul Guvern, cu mici excepții, pare capabil să ne ducă într-o direcție bună. Din păcate, o problemă majoră vom avea în continuare cu educația. Sistemul necesită urgent o reformă cu cap, dar cu Sorin Cîmpeanu nominalizat ca ministru lucrurile sînt născute moarte din start…
NOTE______________
1 10 decembrie, puțin după miezul nopții, după ora României.
2 Lan, J., Rollins, J. A., Zang, X., Wu, D., Zou, L., Wang, Z., Ye, C., Wu, Z., Kapahi, P., Rogers, A. N., & Chen, D. (2019). Translational Regulation of Non-autonomous Mitochondrial Stress Response Promotes Longevity. Cell reports, 28(4), 1050–1062.e6. https://doi.org/10.1016/j.celrep.2019.06.078
3 Mehdipour, M., Skinner, C., Wong, N., Lieb, M., Liu, C., Etienne, J., Kato, C., Kiprov, D., Conboy, M. J., & Conboy, I. M. (2020). Rejuvenation of three germ layers tissues by exchanging old blood plasma with saline-albumin. Aging, 12(10), 8790–8819. https://doi.org/10.18632/aging.103418
