Bătălia care va decide obţinerea controlului asupra internetului de către China comunistă se va juca în 2022. "Arbitrii" sunt, ca de obicei, agenţii ONU controlate de chinezi.

Liderul chinez Xi Jinping a îndrumat personal regimul comunist să-şi concentreze eforturile pentru a controla internetul global, dizolvând rolul influent al Statelor Unite, potrivit documentelor guvernamentale interne obţinute recent de Epoch Times.

Într-un discurs din ianuarie 2017, Xi a spus că „puterea de a controla internetul” a devenit „noul punct focal al efortului strategic naţional [al Chinei]”, SUA devenind „forţa rivală” care stă în calea ambiţiilor regimului.

Scopul final al programului ar fi fost ca Partidul Comunist Chinez să controleze tot conţinutul de pe internetul global, astfel încât regimul să poată exercita ceea ce Xi Jinping şi propaganda Partidului numeşte „putere a discursului” în materie de comunicare şi discuţii pe scena mondială.

Xi Jinping a construit o viziune despre „utilizarea tehnologiei pentru a conduce internetul” pentru a obţine controlul total asupra fiecărei părţi a ecosistemului online - asupra aplicaţiilor, conţinutului, calităţii, capitalului şi forţei de muncă.

Comentariile sale au fost făcute la cea de-a patra şedinţă a autorităţii de reglementare de profil, Comisia centrală pentru afaceri ciberspaţiale, la Beijing, la 4 ianuarie 2017, şi apoi au fost detaliate în documentele interne emise de guvernul provinciei Liaoning din nord-estul Chinei.

Documentele confirmă eforturile depuse de Beijing în ultimii ani pentru a-şi promova propria versiune autoritară a internetului ca model internaţional.

Într-un alt discurs susţinut în aprilie 2016, detaliat într-un document intern al guvernului oraşului Anshan din provincia Liaoning, Xi Jinping a proclamat cu încredere că, în „lupta” pentru controlul internetului, Partidul Comunist Chinez s-a transformat dintr-un "jucător defensiv pasiv” într-unul care joacă "atât în atac cât şi în apărare", în acelaşi timp.

După ce a construit, cu ajutor occidental, cel mai extins şi sofisticat aparat de cenzură şi supraveghere online din lume, cunoscut sub numele de Marele Firewall, Partidul Comunist Chinez sub Xi Jinping îşi îndreaptă atenţia către exterior, susţinând conceptul unui "internet chinez", ale cărui valori sunt opuse modelului deschis susţinut de Occident. În loc să acorde prioritate fluxului liber de informaţii, sistemul Partidului este construit în jurul capacităţii de control şi cenzură a statului, pe activităţi de spionaj şi control al datelor de pe internet.

Combaterea SUA

Liderul chinez a recunoscut că regimul a rămas în urma rivalului său - Statele Unite, jucătorul dominant în acest domeniu - în probleme cheie precum tehnologia, investiţiile şi atragerea de resurse umane în domeniu.

Pentru a-şi realiza ambiţiile, Xi Jinping a subliniat necesitatea de a „gestiona relaţiile pe internet cu Statele Unite”, în timp ce „face pregătiri pentru un război dur” cu adversarul său occidental pe această problemă.

Companiile americane ar trebui să fie folosite de regim pentru a-şi atinge obiectivul, a spus Xi Jinping, fără a schiţa detalii asupra modului în care s-ar face acest lucru.

De asemenea, el a îndrumat regimul să îşi sporească cooperarea cu Europa, ţările în curs de dezvoltare şi statele membre ale „Iniţiativei Centura şi Drumul” a regimului de la Beijing, pentru a forma un „contrabalans strategic” împotriva Statelor Unite.

Centura şi Drumul (BRI) este un proiect masiv de investiţii în infrastructură lansat de Beijing pentru a conecta Europa, Asia, Africa şi Orientul Mijlociu printr-o reţea de legături feroviare, maritime şi rutiere tutelată de China, cu scopul evident de a transporta mai facil şi mai ieftin mărfurile produse de regimul comunist pe marile pieţe.

Planul a intrat în vizorul Occidentului deoarece este un vector al soft-powerului chinez, o modalitate prin care Beijingul îşi poate manifesta mai pregnant interesele politice şi comerciale în statele membre, plasând povara financiară a construirii infrastructurii pe ţări aflate în curs de dezvoltare sau guvernate de regimuri corupte.

BRI a împins, de asemenea, ţările să se înscrie la proiecte tip „drumul digital al mătăsii”, care implică infrastructura de IT şi comunicaţii Cel puţin 16 ţăr i au semnat memorandumuri cu regimul pentru a lucra în acest domeniu.

Strategie în trei direcţii

Xi Jinping a ordonat regimului să se concentreze pe trei domenii „critice” în cadrul programului său de control al internetului global.

În primul rând, Beijingul trebuie să fie capabil să „stabilească regulile” care guvernează sistemul internaţional. În al doilea rând, ar trebui să instaleze marionete ale Partidului în poziţii cheie din organizaţiile internaţionale care guvernează activitatea pe internet. În al treilea rând, regimul ar trebui să câştige controlul asupra infrastructurii de bază a internetului, cum ar fi serverele root, a spus Xi Jinping.

Serverele root ale sistemului de domenii (DNS) sunt cheia comunicaţiilor pe internet în întreaga lume. Ele îi direcţionează pe utilizatori către site-urile pe care intenţionează să le acceseze. Există mai mult de 1.300 de servere root în lume, dintre care aproximativ 20 sunt situate în China, în timp ce Statele Unite au de aproximativ 10 ori mai mult decât aceasta, potrivit siteului root-servers.org.

Dacă regimul chinez ar dobândi controlul asupra mai multor servere root, ar putea apoi redirecţiona traficul oriunde vor, a declarat pentru Epoch Times Gary Miliefsky, expert în securitate cibernetică şi editor al revistei Cyber Defense. De exemplu, dacă un utilizator doreşte să acceseze un articol de ştiri despre un subiect considerat sensibil de Beijing, atunci serverul DNS al regimului ar putea direcţiona utilizatorul către o pagină falsă spunând că articolul nu mai este online.

„În momentul în care controlezi serverele root, poţi falsifica sau clona orice”, a spus el. „Poţi controla ceea ce văd oamenii şi ceea ce nu văd”.

În ultimii ani, regimul comunist a făcut progrese în avansarea strategiei trasate de Xi Jinping.

În 2019, gigantul chinez Huawei a propus pentru prima dată ideea unui internet complet nou, bazat pe o tehnologie numita NewIP , pentru a înlocui infrastructura veche de jumătate de secol care stă la baza internetului. NewIP este promovată ca fiind mai rapidă, mai eficientă, mai flexibilă şi mai sigură decât internetul actual şi, evident, va fi construită de chinezi.

„Nu va exista exprimare liberă. Se va putea monitoriza în timp real, tot timpul, toată lumea”, a spus el. „Oricine se va alătura va fi ascultat de un singur guvern” - Gary Miliefsfky, CiberDefence

Deşi NewIP poate aduce într-adevăr o reţea globală îmbunătăţită, Miliefsky subliniază că „preţul pentru acest lucru este libertatea”.

„Nu va exista exprimare liberă. Se va putea monitoriza în timp real, permanent toată lumea”, a spus el. „Oricine se va alătura va fi ascultat de un singur guvern.”

Propunerea a fost făcută la o reuniune din septembrie 2019, care a avut loc la Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor (UIT), o agenţie a ONU responsabilă de stabilirea standardelor pentru industria de IT şi comunicaţii, condusă în prezent de chinezul Zhao Houlin. NewIP va fi dezbătută oficial în cadrul Adunării Mondiale de Standardizare a Telecomunicaţiilor a ITU, care va avea loc în martie 2022.

Miliefsky a spus că este puţin probabil ca planul să obţină un sprijin larg în rândul ţărilor membre, dar poate fi adoptat de state autoritare cu opinii similare, cum ar fi Coreea de Nord, şi mai târziu de ţările care au semnat BRI şi se chinuie să restituie împrumuturile date de China.

Acest lucru ar accelera o bifurcaţie a internetului, ceea ce analişti precum fostul CEO Google, Eric Schmidt, au numit „splinternet”, a spus Miliefsky. „Zona comunistă şi restul lumii.”

Epoch Times a contactat Huawei pentru comentarii.

Importarea de resurse umane

Conform documentului, Xi Jinping a ordonat regimului comunist să înfiinţeze „trei ecosisteme” - tehnologie, industrie şi politică - pentru a dezvolta tehnologii de bază ale internetului.

Resursele umane sunt esenţiale pentru acest plan, Xi Jinping trasând sarcina ca acestea să fie atrase din întreaga lume. Acest lucru se va face prin intermediul companiilor chineze, a prescris Xi Jinping.

El le-a ordonat companiilor chineze să invite „în mod proactiv” „talente de ultimă generaţie” din exterior, dar şi să înfiinţeze centre de cercetare în Occident, unde să angajeze specialişti chinezi şi străini care să lucreze pentru China fără să ştie acest lucru.

Xi Jinping a cerut regimului să înfiinţeze un sistem de formare profesională în China, care să poată dezvolta sistematic o forţă de muncă înalt calificată pe termen lung.

De asemenea, a îndrumat oficiali din fiecare nivel guvernamental să ghideze companiile chineze să îşi dezvolte planuri de afaceri pentru a se alinia obiectivelor strategice ale regimului şi să încurajeze întreprinderile capabile să preia conducerea în dezvoltarea inovaţiilor în tehnologiile de bază.

Întreprinderile trebuie să fie educate cu privire la „creşterea conştiinţei naţionale şi protejarea intereselor naţionale”, a spus Xi Jinping. Abia atunci regimul ar trebui să sprijine şi să încurajeze extinderea lor.

Deoarece resursele umane şi tehnologia critică sunt concentrate în Occident, liderul chinez a mai ordonat regimului comunist să sprijine dezvoltarea unui grup de companii multinaţionale de internet care pot avea influenţă globală.

Era internetului roşu

În discursul său din 2016, Xi Jinping a împărţit conţinutul online în trei categorii: „zona roşie, zona neagră şi zona gri”.

Conţinutul „zonei roşii” se referă la discursuri aliniate la cerinţele de propagandă ale Partidului Comunist Chinez, în timp ce materialul „zonei negre” nu respectă aceste reguli. Conţinutul „zonei gri” se află în mijloc.

„Trebuie să consolidăm şi să extindem zona roşie şi să-i creştem influenţa în societate”, a spus Xi Jinping într-un discurs din august 2013. „Trebuie să intrăm cu curaj în zona neagră [şi să ducem o luptă grea] pentru a-i face să îşi schimbe treptat culoarea. Trebuie să lansăm acţiuni pe scară largă care vizează zona gri pentru a accelera conversia acesteia în zonă roşie şi a preveni alunecarea acesteia către zona neagră”.

În interiorul Chinei, regimul comunist stăpâneşte conţinutul şi conversaţiile online prin intermediul sistemului Great Firewall, un aparat masiv de cenzură pe internet care blochează site-urile străine şi cenzurează conţinutul considerat inacceptabil pentru Partid. De asemenea, angajează o armată masivă de troli online, supranumită „armata de 50 de cenţi”, pentru a manipula conversaţiile online. Un raport recent a constatat că Partidul Comunist Chinez angajează 2 milioane de comentatori plătiţi pe internet şi atrage o reţea de 20 de milioane de voluntari care trolează online.

Freedom House, în raportul său anual privind libertatea internetului din 2020, a etichetat China drept cel mai rău abuzator mondial al libertăţii online pentru al şaselea an consecutiv.

Raportul citează incidente în care chinezi au fost arestaţi pentru că au folosit software pentru a ocoli Marele Firewall şi au fost pedepsiţi pentru că au postat comentarii nefavorabile regimului. Într-un incident, acum notoriu, în primele etape ale pandemiei, medicul denunţător Li Wenliang a fost mustrat de poliţie pentru „transmiterea de zvonuri false”, după ce i-a avertizat pe colegii dintr-un grup de chat de pe reţelele de socializare despre un virus asemănător SARS-ului, apărut în oraşul Wuhan la sfârşitul anului 2019.

În observaţiile din 2017, Xi Jinping a cerut regimului să dezvolte un grup mai mare de influenceri „roşii” pentru a modela percepţiile publicului despre Partidul Comunist Chinez. El a cerut, de asemenea, extinderea armatei "50 de cenţi" pentru a opera atât în interiorul, cât şi în afara Chinei.

Odată cu exportarea pandemiei, Partidul şi-a intensificat brusc eforturile de influenţare a opiniei din Occident. Folosind reţele mari de conturi de troli pe Twitter şi Facebook, regimul a reuşit să se propage şi să amplifice propaganda şi dezinformarea pe subiecte precum pandemia, tensiunile rasiale din Statele Unite şi oprimarea, de către regimul comunist, a musulmanilor uiguri din Xinjiang. SURSA: Epochtimes

Distribuie Distribuie Comentarii