De citit!
În mitologia rusă, Rusia kieveană este primul stat fondator al imperiului slav de la răsăritul Europei. Domniile lui Vladimir cel Mare (980-1015) și a lui Iaroslav I cel Înțelept (1019-1054) constituie „epoca de aur” a Kievului, când slavii au fost creștinați și au primit primul un cod de legi al slavilor de răsărit: Russkaia Pravda.
”Cronica vremurilor trecute”, prima cronică a Rusiei Kievene, un vareg (viking) pe nume Rurik și-a așezat reședința în Novgorod, după ce a fost ales conducător comun al mai multor triburi slave și finice, pe la 860, după care și-a extins autoritatea și asupra Kievului. Cronica îl desemnează ca întemeietor al Dinastiei Riurikidă. Rusia Kieveană a fost fondată de Oleg pe la anul 880. În următorii 35 de ani, Oleg și războinicii săi au subjugat diversele triburi slave și finice.
În 907, Oleg a condus un atac împotriva Constantinopolului, iar în 911 a semnat un tratat comercial cu Imperiul Bizantin pe picior de egalitate. Rusia Kieveană a prosperat trei secole, impunându-se peste slavi și amenințând Constantinopolul cu ocupația. Iaroslav a aranjat căsătorii ale surorii și ale celor trei fiice ale sale cu regii Poloniei, Franței, Ungariei și Norvegiei. El a fost ctitorul primului mare edificiu al Kievului, Catedrala Desiatinnaia. Iaroslav a promulgat primul cod de legi al slavilor răsăriteni: Pravila rusă, a ctitorit catedralele Sfânta Sofia din Kiev și din Novgorod, a fost ocrotitorul clerului local și al comunităților monastice și a fost fondatorul unui sistem de învățământ. Fiul lui Iaroslav a dezvoltat mânăstirea Pecersk, care a funcționat ca Academie teologică a Rusiei Kievene.
Primul imperiu rus s-a născut la Kiev. De aceea, mitologia rusă percepe Ucraina ca ”pământ natal și sfânt”, la fel ca Serbia Câmpia Mierlei din Kosovo. După invazia mongolă, Rusia Kieveană a slăbit, locul ei fiind luat de Novgorod și de cnezatul Vladimir-Suzdal, care a stat la baza creșterii influenței tânărului oraș fortificat Moscova, ce a preluat inițiativa unificării tuturor slavilor de răsărit. Țarii, istoricii ruși și poporul rus au perceput Rusia Kieveană, Novgorodul și cnezatul Vladimir-Suzdal ca pilonii statali ai întemerierii națiunii ruse și al imperiului rus, chiar și URSS, care era stat ateu, a fost construit pe acești piloni etnici comuni: rus, bielorus, ucrainean.
De aceea, în mitologia rusă, Ucraina este considerate o marcă rusească de graniță, de altfel numele țării înseamnă staniță, un fel de pichet grăniceresc al slavilor cazaci împotriva tătarilor, turcilor, polonezilor, ungurilor și teutonilor. Rușii percep Ucraina ca provincie fondatoare a Rusiei medievale, atât politic, cât și militar și religios. Iar cei care aspiră să rupă Ucraina de Rusia au fost percepuți în mitologia populară, ca trădători ai națiunii slavilor de răsărit. Întreaga mitologie istorică rusă este construită pe mitul luptei de eliberare în fața ”agresiunii” Occidentului de altă religie ”coruptă”, care încearcă să ocupe pământurile ruse și să impună religia străină catolică în dauna credinței pravoslavnice ortodoxe.
În 1938, celebrul regizor rus de origine evreiască, Serghei Eisentein, realizează filmul artistic ”Alexandr Nevski”. Filmul începe cu prezentarea teritoriului rus prin anul 1242, când o parte din el era ocupat de mongoli. Din vest înaintau cavalerii teutoni, care ocupaseră deja orașul Pskov, unde tratau deosebit de brutal populația locală. În această situație Aleksandr Nevski, cneaz al Novgorodului și din Vladimir-Suzdal, a început să pregătească o mișcare de eliberare și de alungare a invadatorilor. El câștigă o bătălie importantă, pe 5 aprilie 1242, împotriva ordinului teuton, la Peipsi, când a reușit să-i ademenească pe teutoni pe lacul înghețat, unde va reuși să-i învingă. Filmul este o capodoperă cinematografică care în preajma celui de-al doilea război mondial avertizează printr-un subiect istoric pericolul invaziei ”Occidentului” german asupra Rusiei.
Cneazul rus din Vladimir – Suzdal se opune germanilor reprezentați de cavalerii teutoni, ca invadatori asupra pașnicului popor rus. Regimul sovietic s-a folosit de istorie pentru a prezenta Occidentul, sub forma unei invazii a ”diavolilor” catolici asupra unui popor de țărani simpli și pravoslavnici.
E interesant că filmul se realiza într-o perioadă de ateism feroce, dar valorile pravoslavnice și ortodoxe ale conducătorilor cnezatului rus sunt exacerbate și puse pozitiv în evidență în fața ”germanilor” occidentali având coifuri de metal cu coarne de drac, îmbrăcați în alb și prezentați ca și cavaleri ai Apocalipsei. Scena artistică ”Bătălia de pe gheață” din film este pusă pe muzica genialului compozitor rus Prokofiev, care dinamizează la paroxism tensiunea unei lupte între orient și occident, între țăranii ruși care luptă pentru libertate și credința lor împotriva invadatorului occidental catolic și străin de sufletul slavilor răsăriteni. Muzica filmului este mobilizatoare, iar dacă urmăriți atent imaginea atacului de pe lacul înghețat a cavalerilor ”occidentali” și reacția soldaților țărani ruși veți înțelege de ce pentru Rusia războiul preconizat din Ucraina nu este de invadare, ci de ”eliberare” a unor vechi teritorii ale Rusiei kieveană și pentru unificarea religioasă pravoslavnică împotriva religiei ”catolice” occidentale străine de poporul rus. Vedeți scenele din filmul lui Serghei Eisentein cu atenție și ascultați tensiunea din muzica filmului realizată de Prokofiev și se va înțelege clar ce gândesc rușii la granițele Ucrainei și ce înseamnă pentru mitologia rusă ideea ”țării în asediu” și pericolul care vine de la vest pentru unitatea și religia dobândită acum 1000 de ani prin Iaroslav I cel Înțelept în Rusia Kieveană.
Mitologia luptei de eliberare e încarnată în spiritul rus.
De acest ”spirit” s-a folosit și Stalin în cel de-al doilea război mondial în ”bătălia Marelui Război de Eliberare a Patriei”. Rușii văd în Ucraina de azi un stat capturat de forțe străine? Cneazul Alexandr Nevski pentru că i-a bătut pe invadatorii teutoni a fost canonizat de Biserica rusă. La ruși întotdeauna un lider și conducător puternic este considerat Rusia!
Ionuț Țene/ napocanews.ro
