Analistul militar Aurel Cazacu susţine că Vladimir Putin nu vrea un conflict de avergură în Ucraina pentru că ar aduce multe victime şi prea puţine beneficii. „Kremlinul îşi doreşte zona litorală de la Ucraina, adică tăierea accesului acestei ţări la Marea Neagră. Astfel, Rusia va avea litoralul la Marea Neagră de la est de Mariupol şi până la Gurile Dunării. Şi nu face acest lucru ca să arate cât de puternică este Rusia. În primul rând, vrea să se implice într-un fel în exploatarea gazelor din Marea Neagră. Nu pentru că nu are resurse în zona terestră, dar pentru că o eventuală exploatare exclusiv românească ar scădea dependenţa ţărilor UE de gazul rusesc şi s-ar micşora serios puterea de negociere a Moscovei”, susţine analistul.

Aurel Cazacu mai consideră că anexarea zonei litorale de la Marea Neagră care acum aparţine Ucrainei are, între altele, şi o importanţă tactică pentru Rusia. „Va domina Marea Neagră de-a lungul coastei Mării Negre şi coastei Azov, inclusiv Crimeea şi va putea folosi zona ca o platformă pentru a avea acces la Caucaz, Balcani, estul Mediteranei, Africa de Nord. Nu în ultimul rând, Putin a făcut un exerciţiu de forţă şi şi-a testat puterea de negociere cu aliaţii.

Rusia va domina Marea Neagră de-a lungul coastei Mării Negre şi coastei Azov, inclusiv Crimeea, şi va putea folosi zona ca o platformă pentru a avea acces la Caucaz, Balcani, estul Mediteranei, Africa de Nord.

Aurel Cazacu

analist militar

A cerut mult, plecarea Alianţei din România şi Bulgaria sau desfiinţarea Scutului de la Deveselu, pentru ca în final să arate că se mulţumeşte «numai» cu litoralul care este acum ucrainean. Nu în ultimul rând, ţinând armata în alarmă, şi-a permis să-i plătească mai bine pe militarii care îi devin tot mai loiali, lucru extrem de util într-un astfel de regim. În fine, prin astfel de mişcări de forţă, Putin hrăneşte orgoliul rănit al ruşilor, care se văd acum din nou ca făcând parte dintr-o naţiune care poate juca în forţă cu Occidentul. Să nu uităm totuşi că vin nişte alegeri prezidenţiale la Moscova în curând”, a subliniat Aurel Cazacu.

La rândul său, fost director al Serviciului Român de Informaţii, Costin Georgescu a declarat şi el că interesul lui Putin este de a anexa coasta ucraineană a Mării Negre şi a nuanţat interesele Moscovei pentru o asemenea manevră. „Dacă pune mâna pe coasta Mării Negre, Putin pune mâna automat pe Insula Şerpilor, care se află aproape de zona economică exclusivă câştigată de România conform unei decizii a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga.

Dacă ajunge la Gurile Dunării, Putin mai face şi joncţiunea cu Transnistria, dar va avea acces cu drepturi depline la transportul pe fluviu prin Braţul Sulina.

Costin Georgescu

fost director al Serviciului Român de Informaţii

Este zona în care se află şi importante resurse de gaze naturale, şi asta înseamnă bani pentru Rusia. Apoi, dacă ajunge la Gurile Dunării, Putin mai face şi joncţiunea cu Transnistria, dar va avea acces cu drepturi depline la transportul pe fluviu prin Braţul Sulina ca orice ţară traversată de Dunăre. Nu în ultimul rând, Rusia va sta astfel în coasta NATO prin graniţa comună cu România. Oricum, nu cred că va fi un atac de mari proporţii pentru că Putin nu vrea să agite prea mult NATO. Va fi vorba despre o serie operaţiuni la scară mai mică, cel mult medie, ce derivă în primul rând din Crimeea şi de-a lungul coastei Mării Negre”, a explicat Costin Georgescu.

O serie de analişti militari occidentali au reuşit chiar să detalieze felul în care va ataca, în teren, Rusia teritoriul Ucrainei. Concret, planurile ruseşti prevăd „o operaţiune de debarcare la est de Odesa, între oraşele Fontanka şi Kobleve”. Trupele ruse vor „înainta spre nord-est de oraş, apoi vor face stânga şi vor avansa până în Transnistria, iar Odesa ar fi înconjurată”, susţine un analist militar citat de cotidianul german „Bild”. În acelaşi timp, ar exista „operaţiuni aeriene ale forţelor speciale Spetsnaz” în regiunea Herson, de-a lungul râului Nipru, blocând podurile de peste râul principal al ţării, întrerupând aprovizionarea ucrainenilor.

De asemenea, forţele blindate ruseşti, susţinute din nou de forţele navale şi aeriene, vor împinge frontul spre vest de pe teritoriul ocupat al Donbassului din estul Ucrainei, apoi se vor despărţi şi vor avansa pe de o parte către Zaporizhia (cel mai important centru militar din sudul Ucrainei) şi pe de cealaltă parte spre Crimeea. În urma acestor manevre, întreaga parte sudică a Ucrainei ar fi sub control rusesc. Este vorba de un coridor din Rusia până la graniţa cu NATO din România, mai arată analistul.

Şi generalul (r) Ben Hodges, fost comandant al trupelor americane în Europa între 2014 şi 2018, a susţinut recent că cea mai probabilă tactică a ruşilor va fi cea de a debarca pe litoralul Ucrainei fie pe coasta Mării Negre, între Crimeea şi Herson, sau pe coasta Azov, între Mariupol şi Crimeea. Generalul mai susţine că astfel de atacuri pe coastă nu le vor aduce ruşilor foarte multe pierderi şi, suplimentar, nu sunt de mare anvergură şi vor deranja mai puţin aliaţii atunci când se vor vedea obligaţi să răspundă cu sancţiuni.

Cele şase nave de debarcare plecate din Marea Baltică şi intrate cu ceva timp în urmă în Marea Mediterană au făcut o escală de realimentare în Siria, la baza rusească Tartus. Conform unor surse militare, cu proviziile refăcute, flotila va pleca spre Marea Neagră, partea turcească fiind deja notificată de trecerea navelor prin Strâmtorile Dardanele şi Bosfor.

Concret, trei vase Ropucha Proiect 775, Korolev, Minsk şi Kaliningrad din Flota Mării Baltice, vor traversa strâmtorile în cursul zilei de astăzi spre Marea Neagră. Acestea vor fi urmate, pe 9 februarie, de navele de debarcare de tip Ropucha Proiect 775 Olenegorskiy Gornyak şi Georgi Pobedonosets, precum şi de nava de debarcare din clasa Ivan Gren Proiect 11711 Piotr Morgunov, din Flota de Nord. Este de aşteptat ca până la sfârşitul acestei săptămâni, cel târziu, cele şase nave să ajungă în Crimeea, gata de luptă.

Navele clasa Ropucha Proiect 775 sunt relativ vechi, fiind construite în anii '70. Au fost lansate la apă 28 de astfel de nave, dar 13 dintre ele au fost retrase, deja, din serviciul de luptă. Cu un echipaj de aproximativ 90 de oameni, aceste nave pot transporta, cu o viteză de 33 de kilometri pe oră, 10 tancuri şi 340 de militari sau 12 TAB-uri şi 340 de militari. Ca armament, aceste nave sunt echipate cu două tunuri AK-257, un tun AK-176 şi lansatoare de rachete A-215 Grad-M şi Strela 2(SA-N-5).

Navele din clasa Ivan Gren Proiect 11711 sunt de producţie relativ recentă, fiind operate de marina rusă din anul 2018. Pot transporta 13 tancuri sau tot atâtea vehicule de infanterie şi 300 de militari complet echipaţi. Aceste nave sunt dotate cu cinci tunuri, dar dispun şi de un hangar de unde pot fi lansate două elicoptere de atac Ka-52.