Nu candidează la șefia PNL și „deocamdată” nici la prezidențialele din 2024. „Cu răbdarea se trece marea”, spune Rareș Bogdan într-un interviu pentru Libertatea , în care explică de ce a decis să nu atace funcția numărul unu din PNL. Mai spune și că, orice s-ar întâmpla la congresul PNL din septembrie, el se va afla „100% în tabăra celui care va câștiga”. „Care va fi aia, vom vedea”, păstrează suspansul prim-vicepreședintele PNL.

* A intrat în politică în 2019, după o carieră în presă. Și-a câștigat notorietatea în calitate de realizator al emisiunii „Jocuri de putere”, iar plasarea sa în fruntea listei de la europarlamentare a fost considerată un succes în PNL. Asta i-a adus lui Rareș Bogdan, pe lângă mandatul de la Bruxelles, și funcția de prim-vicepreședinte în partid. La începutul acestui an, a formulat o serie de critici dure la adresa lui Ludovic Orban pentru modul în care au fost purtate negocierile de la împărțirea funcțiilor guvernamentale.

Libertatea: Domnul Ludovic Orban a propus data de 15 septembrie pentru organizarea Congresului PNL. A existat o consultare prealabilă în conducerea partidului?

Rareș Bogdan: S-a convocat un Consiliu Național. Luni, la Biroul Permanent, probabil se va hotărî data acestui Consiliu Național. Doar Consiliul Național poate stabili data Congresului, urmând să fie convocat până la 1 octombrie. Undeva între 15 și 30 septembrie. E o hotărâre pe care a luat-o Ludovic, ne-a comunicat-o, urmează luni să vină cu detalii.

– Au fost voci în partid care au criticat convocarea Congresului în septembrie?

– Da, domnul Florin Roman. Pe de-o parte trebuie organizat un congres, în același timp sunt voci care spun să nu ne concentrăm acum pe alegeri interne, care ar crea probleme în desfășurarea campaniei de vaccinare, cel puțin comunicațional, respectiv a chestiunilor legate de relansare și atunci ar fi fost mai bine ca aceste alegeri să se amâne puțin. Într-un partid sunt voci și voci, Ludovic Orban, președintele partidului, a hotărât asta.

– În opinia dumneavoastră, se impune organizarea congresului la 15 septembrie?

– Nu este vital pentru PNL, adică putem să mergem înainte și cu actuala conducere, dar este important să avem o conducere statutară. Nu am văzut asta ca pe treabă capitală. „De-o fi una, de-o fi alta… ce e scris și pentru noi, bucuroși le-om duce toate, de e pace, de-i război”. „Miza congresului PNL e uriașă”

– În momentul de față, în PNL e pace sau război?

– În momentul de față este pace, dar un congres poate declanșa război. Astăzi e pace. Gândiți-vă că miza congresului PNL e uriașă. Pentru că cine câștigă alegerile de președinte al partidului, în perspectiva anului electoral 2024, poate însemna foarte mult. Adică, președintele PNL poate fi, foarte probabil, candidat la Președinție, chiar dacă această candidatură este peste trei ani.

– În 2024 vom avea alegeri locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale. Credeți că viitorul președinte PNL trebuie să fie „locomotivă”, adică cel care trebuie să tragă partidul și în cursa prezidențială?

– Avem alegeri și de guvernator. Este poate cel mai încărcat an electoral din istoria recentă a României… Sigur că președintele PNL va avea o șansă, dar asta nu înseamnă că el trebuie să fie și candidatul la Președinție. Poate fi complet altul. Noi vrem să reușim să păstrăm în zona dreptei viitorul președinte al României, dar mie mi se pare puțin incorect să vorbesc astăzi despre Președinția României, atâta timp cât avem un președinte în funcție, apt, plin de forță și care are încă trei ani și jumătate de mandat. Deci, aș evita să vorbesc despre viitorul președinte, prefer să vorbesc despre actualul președinte și încă ce are de făcut pentru România.

„Este normal să-mi fac puțin ucenicia în cadrul partidului”

– Ați anunțat că nu veți candida la șefia partidului. Ce anume v-a determinat să luați această decizie?

– Consider că încă am multe de făcut. Președinția partidului înseamnă că practic 80-90% din timpul tău este dedicat exclusiv PNL. Eu sunt o fire mai liberă, mai libertină, mai plină de inițiativă. Pentru moment, cred că există și alte opțiuni. Eu mă voi înscrie, în schimb, într-o echipă care sper să fie câștigătoare, în pozițiile doi-trei. Cred că poate să fie și altcineva care să ocupe poziția din fruntea partidului.

– Există posibilitatea de a reevalua această decizie? Dacă o vor cere filialele, de exemplu?

– Nu. Eu îmi știu foarte bine pașii. Cred că PNL are oameni foarte buni. Sunt ultimul venit din echipa conducătoare a PNL și cred că este normal să-mi fac puțin ucenicia în cadrul partidului. Chiar dacă am adus un plus, recunoscut de colegii mei, eu trebuie să-mi fac ucenicia în partid și după asta să mă bat pentru prima poziție sau altă poziție. Deocamdată, poziția de prim-vicepreședinte, pe care am câștigat-o la ultimul congres, este poziția pentru care probabil mă voi lupta și la viitorul congres. Este suficient. Eu merg pas cu pas, nu vreau să grăbesc lucrurile, nu vreau să par un om care vrea totul dintr-odată. Cu răbdarea trec marea.

Rareș Bogdan vorbește despre o funcție nouă în PNL: președinte executiv

– După alegeri și negocierile care au urmat pentru formarea guvernului ați criticat modul în care domnul Ludovic Orban conduce PNL. S-a schimbat ceva la vârful partidului de atunci?

– Termenii folosiți de mine au fost un pic mai duri. Au venit din zona de presă. Eu venind din presă, am constatat că libertatea noastră era mult mai mare decât cea din politică. Termeni ca „umflatul capului” au părut aici revoluționari. În presă, a folosi termeni de genul ăsta nu pare ceva exagerat. Am văzut că a speriat această modalitate de exprimare. A existat indiscutabil un pericol de conducere autocratică, care trebuie reglat prin noul congres. Membrii echipei, prim-vicepreședinte, eventual președinte executiv, secretar general trebuie să aibă un rol mai important, iar puterea nu trebuie concentrată într-o singură mână. O putere concentrată într-o singură mână riscă să ducă la derapaje.

– Ocupați funcția de prim-vicepreședinte PNL. Sunteți deja pe poziția „doi-trei”. Reușiți să jucați acest rol în PNL?

– Dacă aș fi lăsat, da. Real, nu. În momentul de față, chiar dacă poziția este de nivelul doi-trei, puterea reală nu este la acest nivel. Este o putere, dar nu pe atât cât ne dă numele funcției. Pentru asta luptăm. În următoarea conjunctură, indiferent dacă rămâne Ludovic Orban sau dacă vine altcineva, prim-vicepreședinții, președintele executiv, secretarul general să aibă mai multă putere. Practic să fie o conducere colegială, colectivă. O astfel de formulă ajută partidul. Repet, când puterea este concentrată într-o singură mână, riscul de derapaje este accentuat.

– În PNL puterea este concentrată într-o singură mână?

– Putem să afirmăm că puterea o are Ludovic Orban. Și parțial premierul, prin poziția de premier. Dar în cadrul PNL puterea aparține aproape în totalitate președintelui.

– Când președintele Iohannis face o recomandare este destul de rapid pusă în practică de PNL…

– Ar fi bine să fie așa. M-aș bucura să fie așa. Nu este întotdeauna așa.

– Apar blocaje de comunicare între președintele Klaus Iohannis și liderul PNL Ludovic Orban?

– Nu. Cred că cei doi comunică. Nu știu detalii din interiorul relațiilor lor, dar cred că comunică între ei, nu există un blocaj în acest moment. Adică inclusiv data congresului, cred că Ludovic nu a luat-o de capul lui. Sunt convins de asta, este un om cu prea multă experiență politică ca să eludeze cel mai important vector de putere din România.

„Orban poate rămâne la conducerea PNL, dar cu un partid bolnav”

– Se simte nevoia unui suflu nou în PNL?

– PNL este un partid cu o tradiție uriașă. Are peste 145 de ani de existență. E partidul care a reformat și modernizat România. E nevoie ca noua viziune să-și facă loc mai puternic. Asta nu înseamnă că trebuie îndepărtat cineva. Nu trebuie îndepărtat nimeni. Trebuie constituită o echipă în care viziunea vechiului și viziunea noului să fie complementare, să fie convergente.

– Credeți că domnul Ludovic Orban ar putea face un pas către gruparea care reprezintă „viziunea noului”?

– Cred că dacă ar face asta ar avea de câștigat partidul, ar avea de câștigat România, ar avea de câștigat el. Altfel, se riscă un război surd, dur, mult mai periculos pentru stabilitate. Pentru că astăzi PNL nu mai reprezintă doar un partid, reprezintă Guvernul României, reprezintă partidul de guvernământ. Un astfel de gest ar arăta maturitate politică din partea lui Ludovic Orban și înțelegerea lucrurilor. Nu știu dacă se va întâmpla sau nu. Experiență politică Ludovic are, ar trebui să simtă trendurile, să simtă suflurile pentru viitor. Nu știu dacă o va face sau nu, dar ar fi salutară o astfel de decizie. De a deschide porțile decizionale spre Florin Cîțu, Rareș Bogdan, Dan Motreanu, Robert Sighiartău, Emil Boc și așa mai departe.

– Un pas către acest grup ar reprezenta și un pas înapoi în partid pentru domnul Ludovic Orban?

– Nu. Ar însemna să facă un pas înainte spre înțelegerea unei conduceri pentru viitor. Nefăcând asta riscă foarte mult. Sigur că poate rămâne la conducerea partidului, dar cu un partid bolnav. Care va avea frustrări majore din partea celor care vor fi îndepărtați sau vor fi izolați.

„Voi fi 100% în tabăra celui care va câștiga”

– Să înțelegem că, cel puțin teoretic, nu excludeți posibilitatea de a-l susține pe domnul Ludovic Orban în anumite condiții pentru un nou mandat în fruntea partidului?

– Nu am discutat acest lucru. Consider că pentru sănătatea democrației interne, este nevoie de un contracandidat, este nevoie de o bătălie. Nu sunt adeptul unui singur lider, care să candideze și ceilalți să se supună. Concurența internă ajută la sănătatea partidului.

– Când ați spus că veți fi în tabăra câștigătoare vă refereați la tabăra acestui contracandidat?

– Eu voi fi 100% în tabăra celui care va câștiga. Iar eu voi avea un aport important în tabăra câștigătoare. Care va fi aia, vom vedea. Deocamdată sunt mai multe opțiuni, mai multe nume, mai multe scenarii de lucru. Cert este că PNL nu va merge pe ideea unui singur candidat.

Despre candidatura la prezidențiale: „Deocamdată nu iau în calcul”

– Luați în calcul o candidatură la alegerile prezidențiale din 2024?

– Sunt un om cu frică de Dumnezeu și care își construiește în spațiul public cariera pas cu pas. Cred că este devreme să discutăm despre asta. Eu sunt un om tânăr (46 de ani – n.r.). Am de învățat foarte multe, sunt foarte deschis la tot ce e nou. Deocamdată cariera de europarlamentar lider de delegație mi se pare una foarte bună, strângerea relațiilor cu delegațiile altor țări și învățarea coridoarelor puterii de la Bruxelles, un Bruxelles din ce în ce mai important în construcția de putere din România, este pentru mine alegerea corectă a momentului. Ce se va întâmpla pe viitor, vom vedea. Deocamdată nu iau în calcul o astfel de candidatură.

– După semnalul dat de criza schimbării domnului Vlad Voiculescu, ce șanse are coaliția să-și ducă mandatul până la capăt?

– Primele alegeri sunt peste trei ani și o lună. E foarte mult. Vedem că aversiunea față de PSD și Liviu Dragnea, la un an și șase luni de la preluarea puterii de către PNL este mult mai scăzută. Asta arată că poporul român este dispus, în bunătatea sa, să ierte extrem de repede. Eu spun că în trei ani putem putem face lucruri mărețe, care să ne repoziționeze și greșelile guvernării și ale unor numiri din primul an de guvernare să fie uitate, să fie iertate. Avem o șansă istorică. Avem șansa a 150 de miliarde de euro pentru investiții. Avem o șansă de a crește economic. Azi dimineață (marți – n.r.) am primit datele INS care arată că România are cea mai mare creștere economică din UE și practic am trecut prăpastia căderii post-COVID. Investițiile în infrastructură pe care le-am obținut vor fi determinante în scorul partidelor la viitoarele alegeri.

Rareș Bogdan: Vă asigur că sunt mult mai multe lucruri care ne apropie de USR-PLUS decât cele care ne despart și vom vedea cum e mai bine: abordăm alegerile în componenta alianței DA din 2004 sau abordăm alegerile singuri. Cert este că trebuie să fim atenți la o stângă care se consolidează, o stângă care poate veni cu un candidat puternic, important este ca noi să intrăm în turul doi și să avem capacitatea să prezentăm un candidat care să răstoarne stânga și care să preia următorii 5 ani Cotroceniul. Dar, repet, eu am o anumită rezervă în a vorbi despre Cotroceni 2024 atât timp cât încă trei ani și jumătate avem un președinte în plină putere, plin de forță cu o recunoaștere internațională reală, într-un parteneriat deschis cu Guvernul României și n-aș vrea să pară că cineva îl face deja spectator. Vă asigur că este cât se poate de jucător.

Voiculescu, Drulă și Kovesi, luați în calcul pentru Cotroceni

– Ați spus că stânga va prezenta un candidat extrem de puternic. Ce nume luați în calcul?

– Indiscutabil este Vasile Dâncu, sunt Sorin Grindeanu, Gabriela Firea, Marcel Ciolacu și, de ce nu, este un candidat care părea un outsider, dar care lucrează intens la construirea imaginii, cel puțin la nivel internațional, este Mircea Geoană. Deci ei au cel puțin cinci opțiuni viabile. Noi având opțiunea Ludovic Orban, Emil Boc, Dacian Cioloș sau un outsider, de ce nu, de tipul Vlad Voiculescu, Cătălin Drulă, Rareș Bogdan sau alte nume.

– Poate fi luat în calcul domnul Vlad Voiculescu după criza din coaliție?

– Poate fi luat în calcul oricine poate primi simpatie. Poate fi luată în calcul inclusiv doamna Kovesi. Deocamdată opțiunile enunțate sunt Ludovic Orban și Dacian Cioloș. Nu cred că vor rămâne singurele.

– Vedeți posibil un „comeback” al domnului Mircea Geoană?

– Uitându-mă foarte atent la jocul internațional, la jocul de putere Europa – Statele Unite, la războiul democrat-republican, care pare mai puternic ca oricând… Mircea Geoană este apropiat de puterea democrată din Statele Unite. În jocul de putere se poate orice. Eu cred sincer că PSD va da candidatul care va merge în turul doi și care în proporție de 99% va pierde în fața candidatului dreptei. Candidatul dreptei nu poate fi decât din partea PNL sau USR-PLUS, cu prima șansă pentru PNL. Dar trebuie să fim foarte atenți, să nu ne trezim în turul doi cu un candidat PSD și un candidat AUR, de tipul Călin Georgescu, pentru că ar fi tragic pentru România.

„Șansa noastră este să nu ieșim din linia unui partid creștin”

– Cum va încerca PNL să recupereze voturile pe care le-a pierdut în favoarea AUR la parlamentarele de anul trecut?

– PNL a pierdut peste jumătate de milion de voturi în favoarea AUR. E foarte simplu de recuperat. Nu trebuie să facem altceva, decât să mergem pe politica înaintașilor noștri. E important să nu ne uităm principiile, să nu ne uităm trecutul. Astăzi dimineață (marți – n.r.) în plenul Parlamentului European, Manfred Weber, președintele Grupului Popularilor Europeni, cel mai mare grup din Parlamentul European, grupul creștin, spunea că Europa comună stă ca o cupolă pe turlele tuturor bisericilor creștine de la nivelul Europei, înțelegând de asemenea să respecte și să fie deschisă cu toate cultele și toate religiile care sălășluiesc pe acest continent. Atât timp cât înțelegem că facem parte din această familie de partide creștine, nu vom avea nicio problemă. Dacă ne îndepărtăm de acest mesaj, dacă vom uita de mesajul tradiționalist, de valori conservatoare, de valorile familiei și de discursul tipic al valorilor de dreapta la nivel european, incluzând aici și politicile de dezvoltare a concurenței și a capitalismului real, vom pierde. Dacă înțelegem să ne întoarcem la acest discurs care ne-a fost câștigător în alegerile europarlamentare, PNL are o șansă uriașă și va contracara indiscutabil AUR, fără discursul radical pe care acest partid îl practică de multe ori. Șansa noastră este să nu ieșim din linia unui partid creștin, a unui partid de dreapta conservator. Dacă nu vom fugi de recunoașterea tradițiilor, nu vom fugi de valoarea familiei, nu vom fugi de componenta creștină pe care o avem, extrem de tolerantă, atunci vom avea câștig de cauză. Dacă fugim de toate acestea și vom lăsa spațiu liber pentru partide de tip AUR, atunci riscul pentru PNL este foarte mare. Pentru că nu ne putem bate în neoprogresism cu USR-PLUS și nici în populism cu PSD.

– La ultimele alegeri, PNL a comis greșeli în privința relației cu Biserica?

– În zona comunicațională am intrat într-un conflict deschis cu Biserica, conflict care ne-a fost fatal. Am pierdut 500.000 de voturi din cauza acestui conflict. Am reușit să ne ostilizăm biserica prin unele măsuri de genul ținem păcănelele deschise, dar închidem bisericile. Asta a deranjat. Cred că ne-am trezit din dușul rece. Suntem europeni fără a uita de tradițiile noastre naționale, care trebuie promovate. Patrioți în Europa. Patrioți în sensul bun, nu propagandist sau populist.

Dialog cu Teodosie, „mai greu”

– Este necesar un dialog și cu lideri din zona radicală a bisericii, cum ar fi, de exemplu, Arhiepiscopul Teodosie?

– Teodosie, mai greu. Prefer un dialog cu Prefericitul Părinte Daniel, un dialog cu Calinic, cu Teofan al Moldovei, cu Laurențiu al Ardealului, cu Ioan al Banatului sau cu Andrei, mitropolitul Clujului, unul dintre cei mai vizionari și deschiși dintre ierarhii Bisericii Ortodoxe. Cred că de multe ori încă nu este înțeles mesajul Preasfințitului Teodosie și aici trebuie să avem niște rezerve pentru a înțelege exact ce dorește domnia sa. Eu am fost unul dintre promotorii reînnodării dialogului cu Biserica. Nu doar cu Biserica Ortodoxă, repet. Eu vin din Ardeal, unde în general familiile sunt mixte, soția mea este catolică, provin dintr-o familie unde bunicii au fost greco-catolici, eu sunt ortodox. Acolo dialogul dintre reformați, protestanți, neoprotestanți și cultul majoritar este unul real. Noi nu am rupt căile de comunicare în toamna anului trecut doar cu Biserica Ortodoxă, am rupt și cu cea Catolică, cu cea Greco-Catolică, cu cultele neoprotestante: adventiști, baptiști, penticostali și cultele protestante, de tip luteran sau calvinist. E important că în conducerea PNL, în afara mea, care sunt un ortodox practicant, și a lui Gheorghe Flutur, a lui Emil Boc sau a lui Alin Tișe, Ilie Bolojan sau alții, Marcel Vela, care suntem apropiați de zona ortodoxiei, există o serie de reprezentanți ai cultelor neoprotestante, cum ar fi Robert Sighiartău, Ben Oni Ardelean, Viorica Cherecheș, foarte influenți în zona neoprotestantă. În zona protestantă, Ludovic Orban și Klaus Iohannis aparțin bisericilor calvină și luterană.

Despre Ramona Săseanu, nominalizarea PNL la TVR: „Ni s-a spus că este dușmanul Olguței Vasilescu”

– Ați fost jurnalist de televiziune, cum comentați decizia PNL de a o nominaliza pe doamna Ramona Săseanu în funcția de director interimar al TVR?

– Îi doresc succes Ramonei. Cred că și această decizie face parte din lipsa de democrație internă din cadrul PNL. Dacă era cu adevărat o decizie a partidului, poate existau mai multe propuneri. Nu vreau să comentez, nu știu competențele Ramonei Săseanu, nu vreau să fac procese de intenție nimănui. Dar cred că era un moment în care PNL putea să se deschidă și mai mult spre zona intelectualității, propunând o mare personalitate a vieții publice, din zona culturală, din zona societății civile sau din zona de presă. A ratat această posibilitate, să sperăm că alegerea făcută nu va fi una de rău augur, ci va fi una care va confirma.

– Nu a existat o consultare în conducerea PNL pentru această nominalizare?

– Nu, nu a existat. A existat doar o supunere de vot, în ziua în care a fost adoptată, în fața unui om pe care nu prea îl cunoșteam. Nu știam cine e, un singur lucru ni s-a spus, că este dușmanul Olguței Vasilescu. Nu este un lucru puțin într-un județ și într-un oraș unde familia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda făcea legea. A fost un lucru important pentru noi în Biroul Executiv. Dar nu a fost o concurență în care noi să prezentăm cinci șase variante. Varianta a fost prezentată de Ludovic în Biroul Executiv fără prea multe explicații.

Numirea lui Dăncilă la BNR, „o răsplată”

– Când am vorbit despre alegerile din 2024 ați menționat și poziția de guvernator al Băncii Naționale. În 2024 expiră mandatul lui Mugur Isărescu, care și-a luat doi noi consilieri: doamna Viorica Dăncilă și domnul Ioan Mircea Pașcu.

– Am fost șocat de aceste numiri. Eu am fost realizatorul TV care a făcut zid în jurul guvernatorului și al BNR, în fața unui asalt venit din zona Dragnea-Vâlcov. Cred că am făcut un lucru foarte bun, dar în același timp mi se par complet ciudate aceste numiri. În cazul domnului Pașcu, anumite apropieri de anumite țări estice, nu știu dacă sunt reale sau nu, dar au existat suspiciuni rezonabile cu privire la aceste chestiuni. În cazul doamnei Dăncilă, e greu să mai comentezi ceva. Cred că este o răsplată, pentru că doamna Dăncilă este cea care l-a îndepărtat pe Darius Vâlcov și care l-a confirmat pe Mugur Isărescu la ultimul mandat, în 2019.

– Pe domnul Cîțu unde îl vedeți mai bine: în fruntea BNR sau într-o cursă prezidențială?

– E prea devreme să vorbim despre asta. Florin Cîțu este un om care a confirmat, care a urcat mult într-un an de zile, este un om în care avem încredere. Poate ocupa orice poziție, dar nu poți ocupa mai multe poziții în același timp.

Jandarmii de pe terasă și telefonul la ministrul de interne

– L-ați sunat pe ministrul de interne pentru a reclama modul în care jandarmii au acționat la un control într-un restaurant în care vă aflați duminică. Pe rețelele de socializare sunteți acuzat de abuz de putere. Cum comentați?

– Cred că nu s-a înțeles. Eu nu l-am sunat pe ministrul de interne cât am fost în locul respectiv. L-am sunat la vreo cinci ore după, doar să-l informez, fără să-i spun locul. Să-i spun ce am văzut și ce cred eu. Fără să-i cer ceva. Cred că forțele de ordine, care au acționat impecabil în perioada pandemiei, trebuie să înțeleagă că HoReCa alături de industriile creative au avut cel mai mult de suferit de pe urma pandemiei. Că în acest moment trebuie să aibă foarte mare grijă cu privire la respectarea regulilor după închiderea locațiilor, conform programului stabilit de guvern, și trebuie să fie foarte atenți să nu creeze disconfort pe timpul zilei. Nu văd de ce trebuie să fie prezente uniforme pe o terasă în timpul zilei. Noi suntem partid liberal, noi trebuie să susținem inițiativa privată, iar eu sunt unul care, de-a lungul timpului, am dat salarii la sute de oameni. Așa că știu exact, acționând și în domeniul HoReCa, cu ani în urmă, cu soția mea, având și restaurante, și baruri, pe care le-am vândut sau le-am închis, prin mutarea la București, dar știu exact cât de greu este să ții o astfel de afacere. Nu mi-aș fi dorit să fiu patronul unui bar, al unui restaurant sau al unui hotel în această perioadă de un an și jumătate.

Distribuie Distribuie Comentarii