Arestovici consideră că, deşi aceste lansatoarele de rachete sunt „o armă care schimbă jocul”, Ucraina nu primeşte destule pentru a face acest lucru. „Cu cât primim mai puţine, cu atât situaţia noastră va fi mai proastă. Trupele noastre vor continua să moară şi vom continua să pierdem teren”, a spus Arestovici.
Consilierul prezidenţial consideră că Ucraina are nevoie de mai multe sisteme de lansare multiplă de rachete (MLRS), care au o rază de acţiune mult mai mare decât orice din arsenalul existent al ţării. „Dacă vom obţine 60 dintre aceste sisteme, atunci ruşii îşi vor pierde orice capacitate de a avansa oriunde, vor fi opriţi pe loc. Dacă ajungem la 40, ei vor avansa, deşi foarte încet, cu pierderi grele. Cu 20 vor continua să avanseze cu victime mai mari decât acum”, a spus el.
Ucrainenii ar vrea şi bătaie mai mare
Contraamiaralul (rz) dr. Constantin Ciorobea, fost Locţiitor al Şefului Statului Major al Forţelor Navale şi comandant al Componentei Operaţionale Navale, a declarat pentru „Adevărul” că solicitarea oficialului ucrainean este una oarecum justificată, dar aceasta mai arată că autorităţile de la Kiev ar putea dori şi muniţie cu bătaie mai lungă.
„Din punct de vedere operaţional, cererea este îndreptăţită. Cu cât forţa de lovire este mai mare, cu atât succesul în luptă este mai rapid. Eu cred că solicitarea ucrainenilor este alta, de fapt. Oficialul cere indirect rachete cu bătaie mai lungă, de până la 300 de kilometri, şi nu se mulţumeşte cu cele cu rază de 70 de kilometri, aşa cum au transmis Aliaţii. Numai aşa ar putea lovi cu precizie, în adâncime, linia a doua a frontului şi lanţul de aprovizionare. Într-o astfel de situaţie, prima linie a ruşilor s-ar «sufoca» în scurt timp, iar succesul ar fi rapid. Ucrainenii ar putea ajunge astfel destul de repede la linia frontului de dinainte de invazia rusească sau chiar mai departe. Dar revenind la cerea punctuală a oficialului ucrainean, repet, este una corectă din punct de vedere tactic. Probabil partea americană a notat solicitarea şi o va analiza, dar nu trebuie să uităm că este o problemă foarte sesibilă. Astfel de sisteme de armament sunt ţinute sub un control strict. SUA le vinde, de exemplu, chiar şi Aliaţilor numai cu aprobarea Congresului” a precizat contramiralul.
Ce au Aliaţii şi cu ce luptă ruşii
Armata americană are 363 de lansatoare HIMARS şi 225 de lansatoare de rachete M270, iar US Navy alte 47, potrivit Institutului Internaţional de Studii Strategice, în timp ce Marea Britanie are 35 din versiunea sa de M270, ceea ce indică o capacitate de a furniza mai multe astfel de sisteme Ucrainei.
Lansatoarele de rachete HIMARS şi M270 au un calibru de 227 milimetri, o cadenţă de tragere de 16 rachete pe minut şi un preţ care pleacă de la 5,6 milioane de dolari pe unitate. În funcţie de tipul de rachete utilizat, sistemele au o bătaie de 32, 45, 70, 165, 300 sau chiar 500 de kilometri. Ucraina va primi rachete M30/31 care au o bătaie maximă de 70 de kilometri.
Rachetele M31 au transformat sistemele HIMARS şi M270 în arme cu precizie chirurgicală. Concret, datorită ghidării GPS şi a unui singur focos puternic exploziv de 91 de kilograme, M31 ar putea lovi ţintele cu precizie, cu o viteză de 2,5 Mach, cu mai puţine şanse de a realiza daune colaterale. În plus, precizia loviturilor aduce şi o economie de muniţie, punându-se astfel mai puţină presiune pe lanţul logistic. Sistemele HIMARS şi M270 au o îndelugată experienţă de luptă, fiind utilizate în conflictele din Irak, Afganistan şi Siria.
Ruşii au şi ei sistemele multiple de rachete de tip GRAD, dar acestea lansează proiectile reactive nedirijate, de slabă precizie. Acestea prezintă limitări privind combaterea ţintelor la distanţe peste 45 de kilometri şi pot lansa numai proiectile neghidate, cu o împrăştiere ridicată la ţintă. Din acest motiv, ruşii le folosesc trăgând la „metru pătrat” pentru o singură ţintă vizată, distrugând construcţii de pe o suprafaţă mare de teren, cu previzibile victime colaterale.
HIMARS, în România
România va avea 54 de instalaţii de lansare HIMARS, iar primele sisteme de acest gen au şi ajuns deja la militarii din Brigada 8 Rachete Operativ Tactice „Alexandru Ioan Cuza”, din Focşani. Costul total al programului este de circa 1,5 miliarde de dolari, iar în aceată sumă sunt incluse muniţia, elementele de comandă şi control, senzorii, suportul logistic, mentenanţa, echipamentele criptografice şi cu regim special, precum şi contravaloarea serviciului de instruire a personalului la toate nivelurile necesare. La capitolul muniţie, în România vor ajunge iniţial 81 de rachete tip M31A1 Unitary şi 81 de rachete tip M30A1 Alternative warhead, dar şi 54 de rachete de tip ATACMS (cele care au raza de până la 300 de kilometri).
