Premierul grec aflat la sfârşit de mandat, Kyriakos Mitsotakis, care a câştigat detaşat alegerile legislative de duminică. Acum însă, el dorește organizarea unor noi alegeri, ce ar putea avea loc la data de 25 iunie, potrivit AFP.

Premierul Kyriakos Mitsotakis își dorește o majoritate absolută FOTO Arhivă

Mare câştigător al scrutinului de duminică, partidul lui Mitsotakis a întrunit 40,8% din sufragii, potrivit rezultatelor definitive.

Principalul său rival, partidul Syriza condus de fostul şef de guvern Alexis Tsipras , care întruchipa speranţa stângii radicale în Europa în timpul ascensiunii sale la putere în 2015, a suferit o grea înfrângere, întrunind doar 20% din voturi.

Partidul socialist Pasok-Kinal, clasat pe locul trei, a primit 11,5% din voturi.

Noi alegeri, pentru o majoritate absolută

Triumfând duminică seara, Kyriakos Mitsotakis a calificat această victorie drept un „seism politic” şi a deschis calea pentru organizarea de noi alegeri legislative. El dorește, în prezent, să își asigure o majoritate absolută.

„Ne îndreptăm spre noi alegeri (...) pe cât de repede posibil”, a declarat Mitsotakis, liderul partidului de dreapta Noua Democraţie (ND), în timpul unei întrevederi cu preşedinta Republicii Elene, Katerina Sakellaropoulou.

În pofida amplorii victoriei , liderul de 55 de ani, aflat la conducerea Greciei din 2019, a ratat cu puţin majoritatea absolută. În cadrul noului sistem de vot, el nu a reușit să câștige detașat, obținând 146 de locuri în parlamentul de 300 de membri, sub pragul de 151 de parlamentari pentru a guverna singur țara.

Acest apropiat scrutin se va derula conform unui sistem electoral diferit. Partidul câştigător va obţine atunci un „bonus” ce ar putea ajunge până la 50 de mandate, iar aceasta i-ar garanta o majoritate absolută, potrivit calculelor sale.

Potrivit procedurii prevăzute de Constituţie, preşedinta i-a încredinţat lui Kyriakos Mitsotakis un mandat pentru a încerca să construiască o coaliţie.

Însă el a anunţat deja că va preda acest mandat „în această după-amiază”(luni), pentru că nu vede nicio posibilitate de a forma un guvern în actuala situaţie.

Mandate similare vor fi acordate apoi celor patru alte partide reprezentate în noul Parlament, însă fără nicio şansă de succes. În faţa acestui impas, un înalt magistrat va fi numit prim-ministru interimar şi vor fi convocate noi alegeri.