Nu lăsa vârsta să te limiteze: niciodată nu e prea târziu să îți fortifici mintea și corpul! Super-vârstnicii (SuperAgers), un grup rar de oameni care își păstrează claritatea mentală și energia chiar și la 80 de ani, dezvăluie 10 obiceiuri esențiale pentru a îmbătrâni sănătos și armonios.

Mult timp s-a crezut că îmbătrânirea duce inevitabil la un declin fizic și mental. Din fericire, această viziune s-a schimbat. Astăzi știm că demența nu este o consecință inevitabilă a îmbătrânirii, ci un proces care poate fi influențat.

Deși este firesc ca memoria și capacitatea de concentrare să se modifice odată cu vârsta, aceste schimbări nu trebuie să afecteze semnificativ calitatea vieții.

În 2008, prof. Emily Rogalski de la Universitatea Northwestern din Illinois, SUA, a introdus termenul de „Super-vârstnici” (SuperAgers), definindu-i drept persoanele de peste 80 de ani care au o memorie comparabilă cu cea a unei persoane de 50-60 de ani.

Inițial, cercetătorii nu au găsit astfel de persoane. „Știam că am ridicat standardele foarte sus”, explică Rogalski, în prezent profesor de neurologie la Universitatea din Chicago, pentru The Telegraph . Totuși, pe măsură ce studiile au avansat, s-a descoperit că „SuperAgerii” au un cortex cerebral mult mai bine conservat decât ceilalți vârstnici.

„În mod obișnuit, cortexul cerebral – stratul exterior al creierului – se subțiază pe măsură ce îmbătrânim, afectând memoria și gândirea. La super-vârstnici, acest proces este mult încetinit”, mai explică prof. Emily Rogalski.

Deși oamenii de știință nu au descoperit încă „rețeta” exactă pentru menținerea tinereții creierului, au identificat câteva obiceiuri comune în rândul super-vârstnicilor (SuperAgers), stilul de viață jucând un rol esențial în acest proces.

Stilul de viață – factor esențial pentru o bătrânețe sănătoasă

În ultimii ani, termenul de SuperAger - super-vârstnic a început să fie folosit și pentru cei care își mențin nu doar claritatea mentală, ci și sănătatea fizică.

Prof. Jugdeep Dhesi, geriatru și președinte al Societății Britanice de Geriatrie, subliniază că între sănătatea fizică și cea cognitivă există o strânsă legătură: „Este dificil să le separăm, pentru că se influențează reciproc”.

În concordanță cu tendințele globale, România înregistrează o creștere continuă a numărului de vârstnici. Peste 3,7 milioane de români au peste 65 de ani, iar speranța de viață a crescut considerabil în ultimele decenii. Mai mult, segmentul persoanelor cu vârsta peste 80 de ani reprezintă aproximativ 900.000 de locuitori, reflectând atât îmbunătățirile din domeniul sănătății, cât și schimbările demografice semnificative. Cu toate acestea, longevitatea trebuie să fie însoțită de o bună calitate a vieții.

Studiile arată că doar 20% din procesul de îmbătrânire este influențat de genetică, restul depinzând de obiceiurile zilnice. „Putem adopta schimbări benefice în orice moment al vieții”, spune Dhesi.

Așadar, ce putem învăța de la super-vârstnici? Ce obiceiuri îi ajută să își păstreze energia și claritatea mentală?

1. SuperAgers fac față provocărilor vieții cu reziliență

Profesoara Emily Rogalski spune că are „cel mai bun job din lume”: „Am ocazia să cunosc și să învăț de la acești oameni remarcabili. Ei îmi arată ce înseamnă adaptabilitatea”.

Super-vârstnicii pe care i-a întâlnit nu au avut întotdeauna vieți ușoare, dar au reușit să depășească dificultățile și să meargă mai departe: „Am cunoscut supraviețuitori ai Holocaustului, persoane care și-au pierdut întreaga familie și au fost singurii care au supraviețuit, părinți care și-au pierdut copiii la vârste fragede sau oameni care au trăit în sărăcie. Au trecut prin momente extrem de dificile, în care ar fi fost ușor să spună: «Este prea mult pentru mine». Dar au ales să continue și să-și reconstruiască viața”.

Din poveștile lor, Rogalski a învățat lecții esențiale despre puterea perspectivei: „Putem învăța să privim lucrurile diferit și să găsim binele chiar și în cele mai grele situații. Nu este ușor, dar întotdeauna există o oportunitate de a ne schimba modul de a percepe realitatea”.

Atitudinea față de adversitate este un element esențial și pentru dr. Dawn Harper, medic și ambasador al sănătății și bunăstării la Rangeford Villages. În documentarea pentru cartea sa «Live Well to 101», a observat că persoanele care rămân ancorate în furie și resentimente sunt mai predispuse la probleme de sănătate mentală și fizică.

Pentru cei care au dificultăți în a lăsa trecutul în urmă, dr. Harper recomandă un exercițiu simplu: țineți un jurnal și notați în fiecare zi un lucru care v-a adus bucurie. „Poate fi ceva banal, cum ar fi prima floare de ghiocei care înflorește. Acest obicei vă va ajuta să cultivați o perspectivă pozitivă asupra vieții”.

2. Super-vârstnicii nu permit vârstei să îi tragă înapoi

Imaginile cu persoane vârstnice, stând în scaune cu rotile și părând triste, reprezintă o greșeală care afectează pe toată lumea. Aceasta este o realitate științifică.

Prof. Becca Levy de la Școala de Sănătate Publică Yale din Statele Unite și-a dedicat întreaga carieră studiului impactului credințelor pozitive și negative legate de vârstă. Cercetările sale arată că persoanele care adoptă o atitudine pozitivă față de îmbătrânire sunt, de obicei, mai sănătoase fizic, mental și cognitiv.

De exemplu, un studiu a evidențiat că persoanele care suferă o accidentare la o vârstă înaintată și care au o viziune pozitivă asupra vârstei se recuperează mult mai repede decât cei cu o atitudine negativă. Într-un alt studiu realizat la Oxford, Ohio, toți participanții au fost întrebați despre credințele lor privind vârsta, iar Levy a comparat aceste date cu informațiile despre longevitate . Rezultatele au arătat că persoanele cu credințe pozitive au o speranță de viață cu aproximativ 7,5 ani mai mare decât cei cu viziuni negative asupra îmbătrânirii.

Profesoara de la Yale subliniază că, încă de la vârsta de trei ani, copiii încep să adopte concepțiile culturale despre vârstă.

Niciodată nu e prea târziu să schimbi percepția despre îmbătrânire-exemplul Japoniei

Totuși, nu este niciodată prea târziu pentru a începe să schimbăm modul în care percepem îmbătrânirea. În cartea sa «Breaking the Age Code», prof. Becca s a prezentat o metodă de combatere a percepțiilor negative despre vârstă, denumită Metoda ABC:

„A” reprezintă conștientizarea - fii mai atent la modul în care primești mesajele despre vârstă, fie ele pozitive sau negative.

„B” înseamnă „Dă vina pe vârstă, nu pe îmbătrânire” - atunci când apare o problemă, nu da vina imediat pe procesul de îmbătrânire; analizează dacă nu cumva alți factori contribuie.

„C” este pentru provocare - găsește modalități de a combate credințele negative despre vârstă, atât la nivel individual, cât și prin crearea unei mișcări sociale care promovează viziuni pozitive.

Prof. Becca Levy și-a găsit inspirația în Japonia, țară în care a petrecut o perioadă semnificativă din cariera sa: „La vremea respectivă, Japonia avea cea mai mare speranță de viață din lume – și încă se menține printre cele mai mari – iar eu am fost interesată să înțeleg ce factori culturali au contribuit la acest lucru. Unul dintre elementele cheie pe care le-am observat a fost felul în care membrii vârstnici ai societății erau tratați cu respect. Erau celebrați și apăreau frecvent în cultura pop într-un mod admirativ. De exemplu, în benzi desenate, personajele vârstnice aveau vieți sociale active și împlinite”.

3. Puterea conversației

Super-vârstnicii studiați de Rogalski prezintă un nivel mai ridicat de conexiune socială comparativ cu semenii lor.

Știm deja că singurătatea poate avea consecințe grave asupra sănătății – izolarea socială crescând riscul de a dezvolta demență cu 50%. Însă interacțiunea cu ceilalți nu ne oferă doar confort emoțional, ci și un antrenament esențial pentru creier.

„O conversație nu este un proces simplu. Creierul trebuie să analizeze informațiile și să formuleze răspunsuri, ceea ce îl menține activ”, explică Rogalski.

Prin urmare, beneficiile socializării nu se limitează la susținerea aspectului emoțional și comunitar, ci contribuie și la stimularea continuă a capacităților cognitive.

4. Importanța voluntariatului

Un element esențial al unei vieți active și împlinite este sentimentul de a avea un scop, iar mulți super-vârstnici îl găsesc prin voluntariat.

„Mulți dintre ei sunt implicați în activități de voluntariat și creează conexiuni între generații”, menționează Rogalski.

Pe lângă faptul că voluntariatul le menține mintea agilă, acesta le oferă și numeroase beneficii sociale, contribuind semnificativ la starea lor de bine.

Prof. Jugdeep Dhesi susține această idee: „În comunitatea mea, mulți vârstnici fac voluntariat. Știm că această activitate are un impact pozitiv atât asupra sănătății mintale, cât și asupra vieții sociale”.

Ea demontează și o concepție greșită frecvent întâlnită: „Se spune adesea că spiritul comunitar s-a pierdut, dar realitatea este că oamenii încă își doresc să aparțină unei comunități și caută activ oportunități de implicare. De multe ori, în jurul nostru se întâmplă mult mai multe lucruri decât ne dăm seama”.

5. Super-vârstnicii nu sunt invincibili

Termenul „Super” ar putea sugera că super-vârstnicii sunt feriți de probleme de sănătate, dar acest lucru nu este adevărat.

Rogalski a analizat utilizarea medicamentelor ca indicator al stării de sănătate și a comparat super-vârstnicii cu persoane de 80 de ani cu funcție cognitivă medie: „Am constatat că nivelul de utilizare a medicamentelor este similar în ambele grupuri. Nu este vorba că super-vârstnicii nu au nevoie de tratamente”.

Cu toate acestea, super-vârstnicii adoptă, în general, un stil de viață sănătos, ceea ce le crește șansele de recuperare. Un factor esențial este și atitudinea lor pozitivă.

„Observ acest lucru în practica mea zilnică. În spitale, pacienții care rămân imobilizați în pat își pierd mai repede masa musculară, în timp ce cei care se ridică și se așază pe un scaun își mențin mai bine forța fizică”, adăugă Dhesi.

Părinții săi, în vârstă de 87 de ani, și socrii, care au 90 și 87 de ani, sunt un exemplu clar: „Deși s-au confruntat cu probleme de sănătate, continuă să se bucure de viață și să își mențină independența, în ciuda dificultăților”.

6. Rolul uimitor al creativității

Un mit des întâlnit este că creativitatea aparține exclusiv tinereții. În realitate, nu există dovezi care să susțină ideea că persoanele în vârstă sunt mai puțin creative decât cele tinere.

„Există numeroase exemple de oameni care și-au atins apogeul creativ la vârste înaintate. Gândiți-vă la Matisse sau Michelangelo”, atrage atenția Becca Levy.

Jugdeep Dhesi confirmă această perspectivă: „Soacra mea este pasionată de artizanat și își creează singură toate felicitările de aniversare pentru familie”.

Creativitatea aduce beneficii semnificative: stimulează mintea, implică activitatea manuală și oferă un sentiment de împlinire. Astfel, aceste activități, alături de o îngrijire medicală corespunzătoare, contribuie la un proces de îmbătrânire activ și pozitiv.

7. Cheia unei minți vii prin învățare continuă

Disponibilitatea de a învăța lucruri noi este o trăsătură definitorie a super-vârstnicilor, care îi diferențiază de ceilalți membri ai generației lor.

„Studiile arată cât de important este să menținem creierul activ și flexibil, ca oricare mușchi care trebuie antrenat constant. Creierul nostru reacționează foarte bine la învățarea unor lucruri noi, mai ales atunci când acestea sunt provocatoare”, explică Rogalski.

Dhesi împărtășește și o experiență personală: recent, mama sa a întâlnit pe cineva care știa să pregătească un fel de mâncare indian tradițional, pe care ea nu îl învățase niciodată: „A invitat-o acasă pe această femeie mai tânără pentru a o învăța rețeta”.

Această interacțiune inter-generațională aduce un beneficiu suplimentar. „Relațiile dintre generații sunt extrem de valoroase. Schimbul de cunoștințe și experiențe între generații este esențial, iar timpul petrecut cu persoane mai tinere ne poate oferi perspective noi și valoroase”.

8. Super-vârstnicii și importanța mișcării

Super-vârstnicii rămân activi atât mental, cât și fizic , ceea ce contribuie semnificativ la menținerea sănătății lor. Activitatea fizică îmbunătățește circulația sângelui și aportul de oxigen, ajutând organismul să funcționeze optim.

Cu toate acestea, aproape jumătate dintre persoanele de peste 75 de ani nu sunt suficient de active, ceea ce înseamnă că se mișcă mai puțin de 30 de minute pe săptămână.

„Este un nivel extrem de redus de activitate. Studiile arată că efectele negative ale unui stil de viață sedentar pot apărea chiar și în 24 de ore. De aceea, este esențial să prevenim sau să încetinim acest proces”, subliniază Dhesi, care își încurajează pacienții să se miște mai des.

Mișcarea zilnică nu presupune neapărat exerciții intense sau participarea la cursuri de sport. Gesturi simple, precum mersul prin casă, urcatul și coborâtul scărilor sau efectuarea treburilor gospodărești, pot face o diferență semnificativă: „Odată ce oamenii încep să își limiteze activitățile, în timp ajung să facă din ce în ce mai puțin”.

Părinții și socrii săi, de exemplu, nu au angajat pe nimeni pentru curățenie: „Își fac singuri treburile casnice, dar își adaptează ritmul. Într-o zi șterg praful într-o cameră, iar a doua zi fac altceva. Astfel, fiecare zi aduce o mică realizare, ceea ce le menține motivația”.

Prof. Jugdeep Dhesi recomandă și câteva strategii simple pentru menținerea mobilității: ridicarea de pe scaun și așezarea de 20 de ori la fiecare două ore, pentru întărirea musculaturii picioarelor. De asemenea, monitorizarea numărului de pași zilnici poate fi un factor motivant: „Stabilirea unui obiectiv și chiar competiția amicală cu prietenii sau familia pot încuraja mișcarea zilnică”.

9. Alimentația sănătoasă

Studiile arată că super-vârstnicii urmează o dietă echilibrată , bogată în fructe, legume, cereale integrale și pește, dar săracă în carne roșie, unt și dulciuri. Acest tip de alimentație contribuie la încetinirea declinului cognitiv și la reducerea riscului de demență.

Dr. Dawn Harper sugerează o schimbare de perspectivă asupra modului în care ne construim mesele zilnice: „În loc să privim carnea ca element central al mesei, ar trebui să acordăm mai multă importanță legumelor, considerând proteinele un simplu adaos. Sunt convins de beneficiile unei diete bazate pe plante”.

Un principiu simplu pentru o alimentație mai sănătoasă este să evităm alimentele în nuanțe de bej și să adăugăm mai multă culoare în farfurie.

„Chiar și mici schimbări, cum ar fi includerea unui kiwi, a unei portocale sau a unor legume verzi la cină, alături de carne sau pește, pot face o diferență semnificativă. Nu este dificil să adoptăm astfel de obiceiuri – totul începe cu conștientizarea lor”, explică Dhesi.

10. Bucuria de viață – cu măsură

Un stil de viață sănătos și echilibrat nu înseamnă că trebuie să renunțăm la micile plăceri ale vieții. Super-vârstnicii, prin activitatea lor constantă și implicarea socială, demonstrează că longevitatea nu se traduce în restricții severe.

Aceasta nu înseamnă că nu se pot bucura de un pahar de vin sau de alte răsfățuri ocazionale. Studiile arată că persoanele care consumă alcool cu moderație au cu 23% mai puțin risc de a dezvolta boala Alzheimer sau alte probleme de memorie, comparativ cu cei care nu consumă alcool deloc.

Moderația rămâne esențială, așa cum subliniază și Dhesi: „Super-vârstnicii pe care îi cunosc nu au avut neapărat un început de viață ușor sau avantaje evidente legate de longevitate. Mulți au întâmpinat dificultăți, dar au reușit să-și construiască obiceiuri sănătoase - nu fumează, consumă alcool cu moderație, adoptă o alimentație echilibrată și se mențin activi fizic ”.