Călin Georgescu a devenit popular în rândul unor importanți ofițeri români, inclusiv generali aflați în rezervă. Fenomenul în sine este paradoxal, pentru că aceștia cred sincer că astfel își slujesc țara și nu înțeleg riscurile. Generalul (r) Alexandru Grumaz explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici.

Călin Georgescu la Curtea de Apel București. FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

Generalul (r) Alexandru Grumaz pornește de la premisa că militarii români nu ar trebui să aibă niciun fel de simpatie față de Rusia și aduce în discuție un alt aspect. Deși există percepția că mulți militari și ofițeri superiori ar fi favorabili lui Călin Georgescu sau chiar rușilor, generalul Alexandru Grumaz contrazice acest lucru și amintește că mulți dintre ofițerii români au studiat în Occident și în Statele Unite, așa că nu pot fi bănuiți că ar cocheta cu interesele rusești în zonă. Totodată, trecutul și istoria, la fel ca și prezentul și viitorul, îi plasează clar pe cei mai mulți dintre ei în tabăra pro occidentală și nicidecum în cea rusă.

Interesele României sunt sfinte pentru acești oameni sau ar trebui să fie, punctează generalul, amintind de faptul că sute de mii de militari români au murit în stepele înghețate ale Rusiei sau în taberele de prizoneri din Siberia, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

„Vă amintiți jurământul și rolul Armatei? Acela de a garanta suveranitatea, independența şi unitatea statului, democrația constituțională şi integritatea teritorială a țării. Printre noi cei care suntem la pensie astăzi mulți avem rudele moarte și îngropate prin Siberia. Sunt ale militarilor români care au luptat în Al Doilea Război Mondial. Cei care ne blamează au impresia că noi îi iubim pe ruși?! Marea majoritate a militarilor pensionari de acum au făcut studii în Occident și au lucrat în comandamente aliate”, punctează generalul Grumaz. Este și cazul său, pentru că generalul Alexandru Grumaz a fost primul ofițer important român care a studiat în SUA, la Harvard, și a petrecut ani buni acolo.

Pe de altă parte, generalul Alexandru Grumaz consideră că mulți militari au acumulat frustrări față de clasa politică, iar unii au ajuns să voteze antisistem, dar nu crede că aceștia au realizat că greșesc votându-l pe Călin Georgescu. În opinia sa, dacă unii dintre aceștia votează AUR sau Călin Georgescu asta se întâmplă și din cauză că acești oameni nu se simt reprezentați de actuala coaliție.

„Nu poți acuza militarii pentru impotența clasei politice”

„Noi, militarii în rezervă, avem opțiuni politice în funcție de ceea ce ne dorim sau de frustrările pe care le datorăm clasei politice. Unii l-au votat pe Călin Georgescu alți pe Simion, iar alți pe Lasconi sau pe Ciucă. Fiecare după cum i-a dictat conștiința sau apartenența politică. Cei 20% care l-au votat pe Georgescu sunt toți cu rușii? Nu pot să cred. Nu poți generaliza și nici acuza militarii pentru impotența clasei politice. Un motiv sigur este disprețul afișat de clasa politică față de militarii în rezervă și retragere”, spune generalul în rezervǎ.

El amintește problema legatǎ de pensiile militare, mult hulite și considerate de mulți pensii speciale. Pensionarii militari, mai spune el, se simt marginalizați de autorități și trădați inclusiv de premierul Marcel Ciolacu. Așa se face că unii dintre ei, nu mulți, au fost manipulați din cauza frustrărilor și a faptului că nu se simt reprezentați de partidele mainstream.

„După cum bine știți, la Curtea Constituțională singurele pensii care au avut câștig de cauză au fost doar cele ale magistraților. Actuala clasă politică se luptă cu noi și ne umilește, sperând că am obosit, că vom ceda în fața armelor lor politice. Nu, nu vom ceda. De ce premierul joacă la două capete? O mare parte dintre rezerviști și pensionarii militari se simt marginalizați de autorități după ce vreme de decenii și-au servit țara. Unii rezerviști au fost în mod sigur manipulați și întorși datorită frustrării împotriva sistemului. Dar aceștia sunt puțini și nu reprezintă majoritatea rezerviștilor onești și loiali României”, adaugă generalul.

Mulți militari se simt trădați de clasa politică

În opinia lui, România are nevoie de reformă în Armată, iar nimeni nu ar trebui să pună nicio clipă la îndoială alianțele României și apartenența la NATO și UE. Nu în ultimul rând, mai spune el, ar trebui ca oamenii să înțeleagă, dar mai cu seamă cu conducătorii, că pensiile militare nu sunt pensii speciale.

„România are nevoie de un sistem reformat de apărare, ordine și siguranță națională, dar în mod special și de conducători care să respecte și să garanteze independența și suveranitatea țării și care să ne garanteze un statul normal la pensie, la fel ca al militarilor din Alianța NATO. Militarii nu primesc pensii speciale, militarii primesc pensii militare de stat. Statutul de personal militar presupune de la început că un militar acceptă constrângerile, limitările pe care le are în timpul carierei sale cu un preț: el primește soldă pentru ceea ce face și primește pensie militară la finalul carierei. Astea sunt regulile jocului stabilite din momentul în care îți alegi cariera militară, o carieră care are mai multe restricții decât viața civilă. Și atunci, în momentul în care ai depus un jurământ față de țară și țara și-a asumat că îți va plăti o soldă și o pensie militară la sfârșitul carierei, atunci este normal ca unii dintre colegii mei să se simtă trădați la sfârșitul carierei de cei care le-au promis că le dau o pensie meritată și și-au bătut joc de promisiune. A alătura pensiile militare cu pensiile speciale mi se pare un lucru greșit, pentru a nu spune altfel”, este opinia generalului.

Politicienii nu au niciun fel de noțiuni de geopolitică

Pe de altă parte, generalul Alexandru Grumaz consideră că ar trebui să se revină la o mai veche tradiție. Mai exact, în trecut politicienii erau invitați periodic în anumite tabere militare, unde li se prezenta situația geopolitică a momentului și o foarte scurtă instruire militară pe situații de criză.

Acum, politicienii sunt rupți de realitate, iar cei mai mulți nu au noțiuni de bază privind geopolitica, mai spune el. Aceștia sunt la rândul lor ușor de manipulat și de convins să intre în partide populiste din care fac parte și persoane precum Călin Georgescu. În același timp, politicienii nu realizează importanța Armatei, care reprezintă primul zid serios de apărare în cazul unui ipotetic atac asupra țării, până când aliații ajung să sară în ajutor.

„Cei care nu au făcut sacrificiile au rămas în niște poziții inferioare, care le vor determina pensii mai mici decât ale celor care au făcut sacrificii. Asta este ideea. Eu nu știu câți politicieni au făcut armata și apoi nici nu mă interesează. Poate ar fi bine să organizăm o tabără militară și să îi invităm să vadă cum ne pregătim. Pe vremuri exista la fiecare trei luni o pregătire pe care Ministerul Apărării o făcea miniștrilor din guvern timp de trei zile. Da, a fost considerată o reminiscență a comunismului și a fost înlăturată. Acolo pe lângă situația geopolitică a zonei erau prezentate problemele armatei, dar se făcea și o instruire militară pe situații de criză. Miniștrii erau invitați la aplicațiile militare. Mă rog, nu sunt un nostalgic, dar lucrurile benefice trebuie păstrate”, crede generalul.

Ce i-a împins pe unii militari să se apropie de Georgescu sau AUR, SOS și POT

El a amintește și rolul militarilor în realizarea unor obiective precum Canalul Dunăre – Marea Neagră, dar și riscul la care s-au supus unii dintre ei, în numele țării, pe teatrele de operații în care e prezentă Armata Română, alături de aliații noștri NATO.

„Dacă e să revenim la pensii, pentru că eu consider că această problemă îi face pe unii rezerviști să se apropie de partide și de politicieni neserioși, aș spune că nu e nicio pensie nesimțită. Ce privilegii am avut ca militari? A, da, să ne mutăm în diferite garnizoane și să ne cărăm copiii și soția după noi este un privilegiu(!?). Știu unii ce înseamnă un teatru de operații? Poate au văzut doar în filme. Înseamnă să stai la 40 de grade, 6 luni, să nu îți vezi copiii, să ieși din cort, să îți vezi colegii morți etc… asta înseamnă. Câți nu se sperie de un război ca cel din Ucraina? Când vedem ce e acolo ne dăm seama ce înseamnă. Avem nevoie de militari, nu trebuie să îi tăvălim, să le îngrădim drepturile. Militari nu au pensii mari la cât au construit, cei care mai sunt în viață, Transfăgărășanul pe care-l lăudă mulți azi și Canalul Dunăre - Marea Neagră”, mai afirmă el.

În ce privește faptul că unii dintre militari aleg să voteze cu Călin Georgescu sau cu partide precum AUR, generalul Alexandru Grumaz spune că dincolo de faptul că și militarii sunt oameni și pot fi manipulați, un rol important l-au avut și politicienii din partidele aflate la putere. În același timp, el are un mesaj pentru militarii care se alătură unor partide politice.

„De ce s-au îndrepta unii către AUR sau către Georgescu? Nu am un răspuns 100%, cumva e opțiunea fiecăruia. Militarii în rezervă și retragere sunt în toate partidele. Răspunsul la întrebare poate fi: pentru că nimeni nu a vorbit apăsat de drepturile militarilor pensionari a căror sănătate este șubrezită de condițiile în care au lucrat ani de zile în teatrele de operații sau prin aplicațiile și exercițiile militare derulate. Nu militarii rezerviști sunt de vină, ci politicienii imberbi de astăzi. Ce nu înțeleg lideri militari de astăzi, unii subordonați politicienilor, este că mâine vor fi la pensie și li se va aplica aceeași «metodologie de respect»”, mai spune generalul Alexandru Grumaz.

Îl cunoaște pe Georgescu, dar nu l-a votat

Generalul Alexandru Grumaz spune că l-a cunoscut la sfârșitul anilor 90 pe Călin Georgescu, însă nu are niciun fel de relație cu acesta. Nu l-a votat și nu îl va vota niciodată, spune el, și nu se simte în niciun fel reprezentat de acesta.

„L-am cunoscut personal pe Călin Georgescu, ne știm, dar nu am fost niciodată prieteni. Nici acum nu l-am votat și nu îl voi vota vreodată, nici pe el și nici alți oameni sau partide care îi susțin ideile”, clarifică generalul Alexandru Grumaz.

Generalul Alexandru Grumaz a fost mai mulți ani membru PNL, după pensionare, dar ulterior a renunțat să mai facă parte din vreun partid. Consideră că foarte puțini politicieni sunt cu adevărat interesați să își facă datoria față de alegători și atrage atenția asupra faptului că românii nu trebuie să-și dea voturile unor politicieni care nu pun preț pe securitatea țării și vorbesc despre retragerea din NATO.

În opinia sa, dacă România se află în acest moment în siguranță acest lucru se datorează faptului că ne aflăm în cea mai puternică alianță de la nivel global, NATO. O eventuală retragere a României ar echivala cu un dezastru, mai spune generalul Alexandru Grumaz, care a făcut parte dintre militarii pregătiți în SUA ca să se implice ulterior în reforma și transformările Armatei Române, în așa fel încât aceasta să se poată integra în NATO. Acest lucru s-a întâmplat în 2004.

Cine e generalul Grumaz

Generalul (r) Alexandru Grumaz este absolvent al Universității de Apărare a SUA cu titlul de master în Strategia Resurselor de Apărare și a programului Senior Executives programme in National and International Security, John F Kennedy School of Government, Harvard University.

Fost consul general al României la Shanghai, generalul a ocupat poziții importante în Ministerul Apărării Naționale ca șef al Direcției de Management al Resurselor pentru Apărare, director al Directoratului de Planificare Integrată a Apărării sau Inspector pentru armamente. Grumaz a ocupat poziția de prim-adjunct al Directorului STS, fiind specialist în telecomunicații.

Are expertiză în planificarea strategică, în relațiile internaționale militare și civile și experiență în planificarea și managerierea complexă a bugetului unei organizații. Este un bun cunoscător al vieții politice și militare din China și Statele Unite ale Americii unde și-a petrecut o parte din cariera militară și diplomatică. Actualmente este președintele Centrului de Analiză și Studii de Securitate.