Un sondaj recent arată că aproximativ jumătate dintre români regretă comunismul și modul de trai de atunci. Sociologii susțin că aceștia sunt nemulțumiți de inflaţia galopantă care a afectat serios nivelul de trai, distribuţia inegală a avuţiei naţionale din prezent și nostalgia personală a unei părţi a populaţiei faţă de perioada tinereţii proprii.

Penuria de alimente de bază devenise cronică în România, în perioada comunistă Foto: Arhivă

Aproape jumătate dintre români cred că regimul comunist a fost un lucru bun pentru România și un procent asemănător susțin că înainte de Revoluție se trăia mai bine decât acum. Ambele procente au crescut ușor față de acum zece ani, se arată într-un sondaj INSCOP intitulat „Percepția asupra regimului comunist. După 10 ani – Comparație percepții 2013-2023”.

Concret, în opinia a 48,1% dintre români, regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România (față de 45,5% în noiembrie 2013), în timp ce 42,2% sunt de părerea contrară (față de 44,7% în noiembrie 2013). Nu știu sau nu răspund la această întrebare – au notat 9,7% dintre cei chestionați (față de 9,8% în noiembrie 2013). Totodată, 46,4% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situația din prezent (față de 44,4% care credeau asta în noiembrie 2013), 34,2% că se trăia mai rău (față de 33,6% în noiembrie 2013), iar 13,7% că se trăia la fel (față de 15,6% în noiembrie 2013). Nu știu sau nu răspund au bifat 5,7% din total eșantion (față de 6,4% în noiembrie 2013).

Potrivit analizei socio-demografice, cei care cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situația din prezent sunt persoanele cu educație primară, cei inactivi, dar potențial activi, locuitorii din mediul rural și din regiunile sudice sau estice și cei cu un venit mai redus.

Directorul INSCOP Research, Remus Ştefureac, declară că există nişte explicaţii, unele parţial obiective, altele parţial subiective, care alimentează acest sentiment acut de nostalgie. Printre acestea se numără: nemulţumirea conjuncturală puternică a populaţiei faţă de prezentul marcat de crizele succesive din ultimii ani, inflaţia galopantă care a afectat serios nivelul de trai, distribuţia inegală a avuţiei naţionale din prezent și nostalgia personală unei părţi a populaţiei faţă de perioada tinereţii proprii.

Eșec structural

Cosmin Popa, cercetător ştiinţific al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, susține că are dubii cu privire la răspândirea demografică a sondajului, dar și că rezultatele arată clar că ceva nu merge în societatea românească. „Sondajul vorbește despre modul defectuos în care aceasta a fost pusă în practică. În primul rând avem eșecul clasei politice de după 1989. Acum, în percepția generală, avem insecuritate socială, iar totalitarismul nu a fost perceput așa, era văzut ca predictibil. Apoi este și un eșec structural al societății. O mare parte dintre români pur și simplu nu se pot adapta la societatea democratică. Acum oamenii trebuie să se ocupe de propria formare, de propria educație, de găsirea unui loc în societate, chestiuni de care în totalitarism se ocupa statul, în general. Era mai comod. Oricum, ca o concluzie, dacă avem un procent așa de mare de oameni care spun că în teroare și cu o mulțime de privațiuni se trăia mai bine atunci, avem o mare problemă noi ca societate”, a precizat Cosmin Popa, care este doctor în istorie și are în domeniile de interes, între altele, „Istoria comunismului european” și „Comunismul românesc privit din perspectivă comparată”.

Perdanții societății

Pe de altă parte, sociologul Mircea Kivu spune că, procentual, percepția românilor nu s-a schimbat prea mult în ultimii zece ani atunci când ne referim la perioada comunistă. „Situația este oarecum stabilă, jumătate dintre români consideră perioada comunistă una bună. Sunt în general frustrații vremurilor noastre. Numai dacă ne uităm la capitolul educație vedem că peste 70 la sută dintre cei care au numai studii primare consideră că perioada comunistă a fost una bună. Apoi, aproape 68% dintre șomeri (inactivi potenţial activi - n.r.) sau dintre cei cu venituri foarte mici au o părere similară. Într-un cuvânt, perdanții. Cei care acum o duc rău își exprimă frustrarea despre regimul actual, dar dacă îi întrebi de ce, nu au argumente concrete. Sunt nemulțumiți și atât”, a precizat sociologul.

Nostalgia tinereții

La rândul lui, psihologul clinician Mihai Copăceanu susține că rezultatele sondajului sunt oarecum alterate. „Un adevăr psihologic putem regăsi în acest procent ridicat al cetățenilor care duc dorul comunismului și anume că tindem să exagerăm cu partea bună a trecutului nostru, care ne face plăcere concomitent cu o diminuare sau o negare a aspectelor mai puțin bune. Nu consider deloc relevante aceste răspunsuri deoarece ele fac apel la o anumită idealizare a comunismului lipsită de obiectivitate și de fundament real. Ar fi fost relevant de cunoscut care este vârsta medie a respondenților, pentru că astfel am putea înțelege corect procentul ridicat al celor care au considerat comunismul «un lucru bun pentru România». De asemenea, acest concept general nu ne spune foarte multe, ce înseamnă «lucru bun», înseamnă trai mai bun, stabilitate financiară, fericire sau veselie? Fiecare respondent are propria sa înțelegere și deci răspunsurile sunt deosebit de subiective. Pentru a avea o cercetare mult mai apropiată de adevăr, întrebările specifice, simple și precise sunt cele mai relevante și anume «ați avut calitate superioară a vieții înainte de 1989?», «ați fost mulțumit cu privire la forma de guvernământ, sau libertatea de mișcare, exprimare sau cumpărare?». Cu siguranță altfel ar fi fost răspunsurile. Într-un regim totalitar, nu doar cetățenii, cât țara însăși este în impas și în stagnare. O întrebare suplimentară ar putea fi: «vă doriți să ne întoarcem la comunism și la exact condițiile de trai de dinainte de 1989?». Cred că răspunsul la această întrebare intuitivă ar anula procentul ridicat amintit anterior. Pentru persoanele peste 50-60 de ani se înțelege o anume nostalgie față de perioada comunistă din prisma tinereții lor, a unui serviciu stabil, a unei oarecare stabilități socio-financiare, poate chiar a unei autosuficiențe în situația unei lipse a alternativelor. Cu adevărat românii în comunism erau mai puțin liberi decât astăzi, în primul rând nu puteau călători în Europa sau în afara Europei, ceea ce este relevant pentru starea de bine, nu puteau exprima ceea ce gândesc, nu puteau cumpăra ceea ce și-ar fi dorit, resursele, oportunitățile erau foarte limitate”, a precizat Mihai Copăceanu.