În cazul unui cutremur, primul nivel devine mult mai elastic decât restul clădirii, fiindcă magazinele, restaurantele și parcările sunt spații deschise, explică un inginer român.

Unele blocuri s-au prăbușit la câteva ore după seism FOTO Profimedia

Cutremurul devastator care a lovit Turcia la începutul săptămânii, care a provocat până acum peste 20.000 de morți , a stârnit un val de întrebări, dar și îngrijorare printre români. Dacă situaţia clădirilor vechi este una extrem de discutată la nivel naţional, specialiştii încep să aibă îndoieli şi când vine vorba despre rezistenţa clădirilor mai noi , inclusiv a celor construite după anul 1990, care ar trebui, teoretic, să respecte anumite normative. Cu toate acestea, acest lucru nu se întâmplă întotdeauna, iar, din cauza nepăsării, un cutremur precum cel din Turcia ar putea pune la pământ chiar şi clădiri nou construite.

Primul nivel devine mult mai elastic decât restul clădirii, fiindcă magazinele, restaurantele și parcările sunt spații deschise. În momentul în care cutremurul lovește clădirea, parterul preia prea mult din oscilații și cedează. Fenomenul se numește „parter flexibil” și este una dintre cauzele prăbușirii multor clădiri din Turcia, în urma seismelor, explică inginerul Matei Sumbasacu pentru Libertatea.

„Când vorbim despre cutremure și despre răspunsul clădirilor la cutremur, vorbim despre rigiditate. Cutremurele induc o vibrație și vibrația aia se manifestă într-un anumit fel în funcție de rigiditatea structurală. Ce e important este să nu ai variații mari de rigiditate. Adică să nu ai un etaj mai flexibil decât celelalte”, explică inginerul Matei Sumbasacu, într-o discuție cu Libertatea.