Românii sunt mai fericiți față de anul trecut, potrivit World Happiness Report , care arată că ţara noastră a urcat 4 locuri în acest top. Cea mai fericită ţară, din cele 137 câte au fost incluse în clasament, rămâne Finlanda.

Pentru al șaselea an consecutiv, Finlanda este cea mai fericită țară din lume, potrivit clasamentelor care au la bază evaluările făcute în cadrul sondajului Gallup World Poll.

Nu doar Finlanda, dar și vecinii săi, Danemarca (locul al doilea), Islanda (locul al treilea), Suedia (locul al șaselea) și Norvegia (locul al șaptelea), au rezultate foarte bune, situându-se pe primele poziții. De menționat că, în top, Israelul se poziționează pe locul al patrulea.

Criteriile luate în calcul au inclus speranța de viață sănătoasă, PIB-ul pe cap de locuitor, percepția asupra corupției, generozitatea manifestată față de semeni și libertatea de a lua decizii-cheie în viață.

Solidaritatea a prevalat

Ceea ce s-a observat a fost că, față de perioada pre-pandemică, bunăvoința față de semeni, în special ajutorul dat străinilor, a crescut cu 25%, rămânând ridicată în 2022, după o creștere puternică în 2021, a subliniat John Helliwell, unul dintre autorii World Happiness Report, profesor emerit la Vancouver School of Economics, Universitatea British Columbia, pentru CNN.

Chiar și în acești ani dificili ai pandemiei, emoțiile pozitive au prevalat, iar sentimentele în favoarea sprijinului social au fost de două ori mai răspândite decât cele de izolare, potrivit aceleiași surse.

România ocupă locul 24 în top, după Costa Rica, dar în urcare de pe locul 28 și înaintea Spaniei (locul 32) și al Italiei (locul 33).

Pe ultimul loc – 137 – se află Afganistanul, în timp ce Rusia este pe locul 70, iar Ucraina – pe 92.

Valorile sunt diferite

Din moment ce nu ne putem muta cu toții în Finlanda , mai spune John Helliwell, ce ar putea învăța societățile din aceste clasamente? Potrivit acestuia, nu clima și nici istoria îi fac pe finlandezi să fie diferiți, ci faptul că ei fac lucruri pe care ne-am fi dorit să le vedem și la noi, dar pe care nimeni nu ne împiedică să le facem.

Fericirea are și o componentă socială, iar obiectivul fiecărei instituții ar trebui să fie acela de a contribui cu ceea ce poate la bunăstarea umană, se mai arată în raport.

Sociologul Alfred Bulai, profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București, este rezervat în fața sondajelor de acest fel. Și asta pentru că modelele culturale sunt diferite, iar indicatorii luați în calcul sunt gândiți pentru anumite societăți. „Speranța de viață este un indicator al marketingului pur și simplu. Pentru că scopul vieții este conținutul ei, nu neapărat lungimea. Faptul că occidentalul se bucură că trăiește 100 de ani, iar în ultimii 10 nu mai știe de el, nu știu dacă e neapărat bine. Capitalul în lumea modernă a creat și vinde în general nemurirea, tinerețea veșnică. Componentele sociale care contribuie la starea de fericire a unei națiuni sunt definite ideologic de fiecare societate așa cum vrea ea. Nu e nimic universal, sunt valori. Aceste valori nu sunt corecte sau incorecte. Sunt valorile cuiva sau ale unei societăți. Ele chiar diferă în aceeași societate, de-a lungul timpului, nu sunt aceleași valori. De exemplu, azi prețuim multiculturalismul mai mult în Europa decât în trecut. Sau diversitatea. Valorile se schimbă și sunt conforme cu ceea ce vrea o societate la un moment dat. Dacă plac sau nu plac tuturor este o altă discuție“, explică sociologul.

Prețuim banii mai mult decât orice altceva

Acesta punctează că, în România, după 1990 am ajuns să prețuim banii mult mai mult decât ar trebui: „Trecerea de la comunism în care banii nu aveau aceeași valoare, la o societate centrată pe bani. Eu pot să spun că, din punctul meu de vedere, e bine sau nu, dar acestea sunt valorile societății. Tocmai de aceea e dificilă ideea de a analiza fericirea. Pentru că, în primul rând, e o chestiune de stare, nu de o viață întreagă. Când ești mic, anumite lucruri te fac fericit, la adolescență, altele, e complicat. Putem să găsim tot felul de elemente și de standarde de viață – legate de locuire, de venituri –, putem construi astfel de indicatori, dar nu înseamnă că ei sunt obligatoriu universali“.

Sigur că fericirea poate fi dată de realizări materiale proprii, mai spune sociologul, dar, în general, sunt câteva lucruri importante în viață: puterea, prestigiul sau faima, fericirea și banii. Sunt valori diferite care duc la modele diferite. „În practică, fericirea este dată mai ales de relațiile interpersonale. Adică de modul în care te privește lumea din jur. Mai contează și cum vrei să te definești în viață. Cu cât vrei mai multe în viață, cu atât ești mai nefericit. Proștii sunt fericiți întotdeauna pentru că nu-și doresc foarte mult. Cu cât așteptările sunt mai mari, cu atât disconfortul este mai mare“, conchide universitarul.