Franța se pregătește să devină prima țară din lume care va introduce dreptul la avort în Constituția sa.

Luni, parlamentarii din camerele superioare și inferioare se vor reuni în sesiune extraordinară la Palatul Versailles, convocați de președintele Emmanuel Macron, potrivit bbc.com.

Dacă, așa cum este de așteptat, aceștia vor vota cu o majoritate de trei cincimi în favoarea moțiunii guvernului, atunci constituția țării din 1958 va fi revizuită pentru a consacra "libertatea garantată" a femeilor de a avorta.

Acesta va fi cel de-al 25-lea amendament la documentul fondator al celei de-a cincea Republici și primul din 2008.

Încurajați de încetarea protecției federale a dreptului la avort în SUA în urmă cu doi ani, susținătorii sunt exuberanți în legătură cu această revizuire, pe care o consideră o asigurare împotriva unei retrageri similare în Franța.

Sondajele de opinie arată că aproximativ 85% din publicul francez sprijină reforma. Rezistența din partea celor de dreapta din parlament nu s-a materializat.

Opoziția, în schimb, s-a concentrat în mare parte asupra politicii acestei mișcări: Președintele Macron este acuzat de degradarea Constituției în scopuri electorale.

Criticii spun că revizuirea nu este neapărat greșită în sine, ci inutilă - și văd un președinte slăbit care încearcă să se folosească de această cauză pentru a-și întări acreditările de stânga și pentru a elimina opoziția față de avort.

Președintele Macron nu dispune de o majoritate în Adunarea Națională și se confruntă cu o sarcină dificilă pentru a introduce orice reformă în lege.

Între timp, remanierea din ianuarie a guvernului său l-a înclinat spre dreapta.

După legile controversate de anul trecut privind reforma pensiilor și imigrația, acest lucru a dat emoții componentelor de stânga ale partidului său Renaissance - pentru care revizuirea avortului este acum o reechilibrare binevenită.

"Este o mare ușurare să ne putem proclama din nou unitatea pe o temă asupra căreia întregul partid poate fi de acord. Au existat multe tensiuni în interiorul Renaissance, dar acum ne putem reaminti valorile pe care le împărtășim", a declarat un membru de stânga al partidului care a cerut să nu fie identificat.

Dar, preluând ceea ce fusese inițial o inițiativă parlamentară de stânga, Macron a făcut mai mult decât să-și consolideze sprijinul de stânga. De asemenea, a întins o capcană.

În contextul apropierii alegerilor europene din iunie, președintele spera că revizuirea constituțională privind avortul ar putea deschide o falie clară între partidul său și principalii săi adversari, extrema dreaptă a lui Marine Le Pen.

Dacă un număr suficient de parlamentari de dreapta și de extremă-dreapta se opuneau reformei, atunci puteau fi ușor catalogați drept reacționari.

Din nefericire pentru el, nici Raliul Național (RN) al lui Le Pen, nici Republicanii conservatori (KLR) nu au mușcat momeala.

Având liber la vot în cadrul dezbaterilor din Adunare și Senat care au precedat congresul extraordinar de luni, majoritatea parlamentarilor de dreapta au votat pentru proiectul de lege.

Nicio paralelă

Ceea ce nu înseamnă că mulți dintre ei nu au avut rețineri în legătură cu reforma constituțională. Pur și simplu au decis că nu merită să lupte.

De fapt, principalul argument împotriva revizuirii nu are nimic de-a face cu problema avortului. Argumentul este dacă avortul este sau nu o chestiune care ține de Constituție.

În Franța, dreptul la avort a fost consacrat prin lege - nu, așa cum a fost în SUA, printr-o singură hotărâre a Curții Supreme - încă din 1975.

De atunci, legea a fost actualizată de nouă ori - și de fiecare dată cu scopul de a extinde accesul.

Consiliul constituțional al Franței - organismul care decide cu privire la constituționalitatea legilor - nu a ridicat niciodată o întrebare.

Într-o hotărâre din 2001, consiliul și-a bazat aprobarea avortului pe noțiunea de libertate consacrată în Declarația Drepturilor Omului din 1789, care, din punct de vedere tehnic, face parte din constituție.

Așadar, potrivit multor juriști, avortul este deja un drept constituțional.

"Dincolo de a fi un simbol", spune Anne Levade, profesor de drept la Universitatea Paris-Sorbonne, "revizuirea nu va schimba absolut nimic".

O utilizare greșită a constituției?

Ea și alți experți se tem că scopul constituției - de a stabili un set rar de reguli imuabile în interiorul cărora legea și politica pot funcționa - riscă să fie subminat dacă devine un depozit pentru o succesiune de "drepturi".

Ce se va întâmpla dacă, în viitor, reprezentanții aleși vor fi convinși că a avea un copil este, de asemenea, un drept? Va fi introdusă în Constituție maternitatea surogat? Sau cum rămâne cu căsătoriile între homosexuali? Sau atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de carbon?

"Există o particularitate franceză care îi determină pe politicieni - într-un mod aproape pavlovian - să caute o modificare constituțională de fiecare dată când vor să semnaleze importanța pe care o acordă unei probleme", deplânge Levade.

Cu toate acestea, susținătorii reformei spun că aceasta trebuie să aibă loc pentru a se proteja împotriva unui nou val de schimbări sociale "reacționare" în Europa, care ar putea aduce la putere pe cei care doresc să restricționeze dreptul la avort.

Aceștia indică țări precum Malta, Ungaria și Polonia, unde există deja limite sau fac obiectul multor dezbateri.

"În ceea ce privește drepturile femeilor, simbolurile contează", a declarat avocata feministă Rachel-Flore Pardo despre modificarea constituțională.

"Mâine ele devin bastioanele noastre. Așteptarea până când avortul ar fi fost cu adevărat amenințat ar fi însemnat să așteptăm prea mult".