Durerea este o experiență complexă, modelată nu doar de factorii fizici, ci și de psihologia și cultura noastră. De multe ori, auzim oameni spunând că au un „prag al durerii ridicat”, considerând-o dovadă de putere sau reziliență. Dar ce înseamnă, de fapt, acest „prag al durerii” și există diferențe reale între oameni în modul în care resimt durerea ? Iată ce spun cercetările.

Pragul durerii reprezintă momentul în care un stimul, fie că este vorba de căldură, frig sau presiune, devine dureros. Nu trebuie confundat cu „toleranța la durere”, care se referă la cât de multă durere poate suporta o persoană înainte de a căuta ajutor. Aceste două concepte sunt adesea confundate, dar au semnificații diferite și joacă roluri esențiale în înțelegerea modului în care gestionăm durerea .

Pragul durerii nu este un punct fix. Este mai degrabă o zonă de „incertitudine”, susțin cercetătorii care menționează și că aceasta poate varia în funcție de mai mulți factori, inclusiv starea emoțională și fiziologică a unei persoane. Cercetările sugerează că analiza acestui prag ar putea oferi informații valoroase despre riscul unei persoane de a dezvolta dureri cronice și despre cele mai bune opțiuni de tratament.

Ce factori influențează pragul durerii

1. Factori biologici

Pragul durerii este influențat de factori biologici, cum ar fi hormonii, genetica și sistemele nervos și imunitar . De exemplu, bărbații au adesea un prag al durerii mai ridicat decât femeile, ceea ce ar putea fi explicat de testosteron, dar și de așteptările sociale care încurajează bărbații să fie mai stoici.

În plus, unele cercetări sugerează că persoanele cu păr roșu ar putea experimenta durerea diferit din cauza unei particularități genetice, dar nu există încă dovezi concludente. De asemenea, oamenii cu dureri cronice pot avea un prag al durerii mai scăzut din cauza sensibilizării centrale, o stare în care sistemul nervos devine mai sensibil la stimuli.

2. Influența sistemului imunitar

Sistemul imunitar joacă un rol important, iar inflamațiile din corp, cum ar fi în cazul unei răceli sau al unei entorse, pot reduce pragul durerii.

De exemplu, în timpul unei infecții cu COVID-19, multe persoane au experimentat o sensibilizare a durerii, simțind dureri de cap sau musculare mult mai intense decât în mod obișnuit.

O leziune acută, cum ar fi o entorsă la gleznă, declanșează inflamația, ceea ce duce la scăderea pragului durerii. Aplicarea gheții ajută în astfel de cazuri deoarece reduce inflamația locală, contribuind la o ușoară recuperare a pragului durerii. Aceste mecanisme biologice, alături de multe altele, reprezintă doar începutul explorării complexității pragului durerii.

3. Factori psihologici

Starea noastră emoțională influențează și ea modul cum simțim durerea. Anxietatea și frica pot reduce pragul durerii, în timp ce tehnici de relaxare sau mindfulness pot ajuta la creșterea acestuia.

Astfel, mintea joacă un rol esențial în gestionarea durerii.

4. Influențele sociale și culturale

Culturile în care trăim modelează modul în care percepem și exprimăm durerea. În unele culturi, stoicismul este încurajat, iar în altele, exprimarea deschisă a disconfortului este normalizată.

Aceste norme sociale nu doar că ne influențează înțelegerea durerii, dar pot duce și la inechități în îngrijirea medicală, deoarece furnizorii de servicii de sănătate pot interpreta diferit durerea în funcție de gen, cultură sau etnie.

Concluzie: de ce contează pragul durerii

Înțelegerea pragului durerii nu este doar o chestiune de teorie. Este esențială în domeniul medical, pentru a oferi tratamente eficiente și personalizate. Evaluarea greșită a durerii poate duce la tratamente inadecvate, iar unele grupuri – cum ar fi femeile sau minoritățile – riscă adesea să li se ignore durerea. Împărtășirea unei înțelegeri mai clare a pragurilor durerii ar putea transforma felul în care sunt abordate tratamentele, deschizând calea pentru un sistem de sănătate mai echitabil și mai empatic.

În cele din urmă, durerea nu este un fenomen simplu sau universal, ci o experiență complexă, care variază semnificativ de la o persoană la alta, influențată de o multitudine de factori biologici, psihologici și culturali.

Prin urmare, este important ca durerea să fie privită ca pe o problemă cu multiple fețe și să o tratăm cu mai multă empatie și înțelegere.