Huawei Technologies a ajuns recent în centrul atenției internaționale după ce Meng Wanzhou, fiica fondatorului companiei chineze de telecomunicații și șefa departamentului financiar al firmei, a fost arestată în Canada, la cererea autorităților din Statele Unite, fiind suspectată că ar fi încălcat embargoul impus Iranului de către Administrația de la Washington. Autoritățile americane au solicitat deja Canadei extrădarea lui Meng în Statele Unite, relatează  G4Media.ro .

Arestarea fiicei fondatorului Huawei, Ren Zhengfei, a fost făcută sâmbăta trecută, chiar în ziua în care președinții Donald Trump și Xi Jinping au decis, în cadrul unei întâlniri desfășurate la forumul G20 de la Buenos Aires, să încheie un armistițiu în războiul lor comercial. Cele două tabere și-au fixat un termen de 90 de zile să ajungă la un acord convenabil ambelor părți, decizând amânarea impunerii reciproce de taxe vamale suplimentare.

Dacă arestarea lui Meng Wanzhou în aceeași zi în care Trump și Xi au căzut la pace a fost sau nu o coincidență, rămâne de văzut. Cert este că reținerea lui Meng pe aeroportul din Vancouver a reaprins discuția despre gigantul chinez de telecomunicații, legăturile sale cu Partidul Comunist de la Beijing și îngrijorările de securitate pe care le-a stârnit în multe capitale occidentale.

Câteva date despre Huawei

Huawei Technologies Co. Ltd. este o companie de telecomunicații chineză fondată în 1987 de către Ren Zhengfei, fost inginer înrolat în Armata de Eliberare a Poporului. Având cartierul general în metropola Shenzhen din provincia sudică Guangdong, compania are 180.000 de angajați și realizează produse precum telefoane inteligente, tablete, rețele fixe și mobile de bandă largă etc.

Huawei este cel mai mare furnizor mondial de echipamente de rețea de telecomunicații și al doilea mare producător de smartphone-uri din lume, având anul trecut venituri de aproximativ 92 miliarde de dolari. Spre deosebire de alte companii similare din China, Huawei își desfășoară o mare parte din activitățile sale în străinătate, fiind lider de piață în multe țări din Europa, Asia și Africa.

Huawei afirmă că este o companie privată și se descrie ca fiind deținută de către angajați, deși structura sa exactă de proprietate nu este cunoscută. Ren Zhengfei, care s-a alăturat Partidului Comunist în 1978, are o avere estimată la 3.4 miliarde de dolari.

Cum a ajuns compania să aibă atâta succes?

Huawei a fost unul dintre primii furnizori de echipament de telecomunicații într-un moment în care China investea masiv pentru a-și moderniza rețelele, importând o mare parte din echipamentul său. Compania a început să concureze la nivel internațional în anii 1990 și a fost cunoscută pentru faptul că oferea prețuri mult mai mici decât companiile concurente.

Multe firme rivale au afirmat că Huawei furniza echipamente copiate de la ele la prețuri mici. De altfel, unele dintre aceste companii, printre care Cisco Systems și Motorola, au declanșat acțiuni în instanță, acuzând Huawei de furt de secrete comerciale.

Cert este că firma chineză a cheltuit foarte mulți bani pe cercetare și dezvoltare și acum este considerată lider mondial în ceea ce privește tehnologia rețelelor de telecomunicații și telefoane inteligente de ultimă generație. În schimb, marii săi rivali occidentali, precum Nokia și Ericsson, au avut dificultăți financiare majore în ultimii ani. În prezent, Huawei este în proces de extindere în domenii noi, printre care dezvoltarea de cipuri, inteligență artificială și cloud computing.

Legăturile cu Partidul Comunist

În urmă cu câțiva ani, Huawei a început să lucreze la dezvoltarea unor tehnologii de securitate avansată, împreună cu Biroul de Securitate Publică în regiunea Xinjiang, din vestul Chinei. Zona a devenit una pilot pentru tehnici avansate de supraveghere și control al populației. Autoritățile chineze au cheltuit fonduri importante pentru a transforma Xinjiang într-o zonă de testare a tehnologiilor vizând recunoașterea facială, monitorizarea digitală și inteligența artificială, toate folosite în activitățile de poliție.

Legea chineză impune companiilor din China să „sprijine, să coopereze și să colaboreze în activitatea națională de informații” după cum le solicită Beijingul, lucru care a stârnit îngrijorare în Occident. Huawei a negat însă constant că are legături „necorespunzătoare” cu guvernul chinez sau că ar colecta date în numele regimului comunist, susținând că este o firmă independentă. Criticii se întreabă însă cât de multă independență ar permite Beijingul unei companii care este o componentă crucială a infrastructurii de telecomunicații din țara comunistă.

În 2012, Huawei și ZTE Corp, o altă companie chineză de telecomunicatii care produce telefoane inteligente, au fost țintele unei investigații în SUA care a verificat dacă echipamentul lor ar putea reprezenta o amenințare pentru interesele americane. Raportul Congresului de la Washington a concluzionat atunci că „Huawei nu a cooperat pe deplin cu ancheta și nu a vrut să explice relația cu guvernul chinez sau cu Partidul Comunist Chinez, în timp ce există dovezi credibile că firma nu respectă legile SUA.”

Îngrijorările occidentale

Autoritatile occidentale se tem că tocmai aceste tehnologiile dezvoltate în scopuri autoritare în China ar putea fi transferate în țările lor sub diferite forme, punând în pericol securitatea națională. Oficialii americani din domeniul spionajului afirmă că telefoanele inteligente și echipamentele de rețea produse de Huawei ar putea fi utilizate pentru a efectua operatiuni de spionaj sub acoperire, ei referindu-se în special la următoarea generație, avansată, de tehnologie 5G. De altfel, la începutul acestui an, operatorii mobili Verizon Communications și AT&T din Statele Unite au renunțat la idea de a distribui smartphone-uri Huawei pe piața americană.

Mai mult, SUA și Australia au interzis telecomunicațiile 5G dezvoltate de Huawei, iar Noua Zeelandă a blocat recent prima solicitare de la unul dintre operatorii să mobili wireless (Spark) de a instala echipamentul companiei chineze în rețeaua sa 5G, menționând un „risc semnificativ pentru securitatea rețelei.”

În Marea Britanie, compania de telefonie mobilă BT a anuntat recent că va elimina tehnologia Huawei din rețelele de telefonie mobilă, dar va continua să o folosească în calitate de furnizor pentru alte echipamente. Guvernul de la Londra nu a intervenit în acest caz, declarând că dispune de proceduri pentru a testa echipamentele suspecte.

La rândul ei, Canada a declanșat o anchetă pentru a identifica amenințarile de securitate și costurile economice ale transferării proprietății intelectuale canadiene către gigantul chinez de telecomunicații, după ce s-a aflat că Huawei Technologies a creat o rețea vastă de relații cu universitățile canadiene pentru a o ajuta la dezvoltarea rețelelor mobile 5G. De atunci, congresmeni și senatori americani, precum și reprezentanți ai alianței Five Eyes (care le permite Statelor Unite, Marii Britanii, Australiei, Noii Zeelande și Canadei, țări vorbitoare de engleză, să facă schimb de informații) au transmis Canadei îngrijorările lor. Luna trecută, Guvernul de la Ottawa a renunțat să mai susțină teoria potrivit careia agentiile canadiene de securitate sunt capabile să facă față amenințărilor de securitate cibernetică și a spus că nu exclude ca firmei Huawei să nu i se permită să furnizeze echipamente pentru rețelele mobile 5G din Canada.

Fostul director al CSIS, agenția canadiană de informații interne, Ward Elcock, a declarat de altfel că a avea o companie chineză implicată activ în infrastructura de telecomunicații ar trebui să fie o preocupare pentru oficialii canadieni. „Până la urmă, toate companiile chineze… sunt susceptibile de a fi presate să facă lucruri pentru Republica Populară Chineză. Tehnologia chineză, în multe locuri din lume, ar putea fi folosită ca un mecanism de colectare a informațiilor.”

O altă țară care utilizează în prezent tehnologia Huawei, dar care nu a luat încă o decizie concretă legată de viitorul acesteia, este Germania, un membru-cheie al alianței Five Eyes. Luna trecută, oficiali germani de rang înalt au declarat că intentionează să convingă guvernul de la Berlin să ia în considerare excluderea firmelor chineze, precum Huawei, de la construirea infrastructurii 5G a țării. „Există îngrijorări serioase. Dacă ar fi după mine, am face ceea ce fac australienii,” a declarat un oficial german agenției Reuters. Acest efort este condus de ministerele de externe și de interne din Germania, după discuții cu omologii lor americani și australieni.

Există de asemenea informații că guvernul Japoniei va interzice accesul Huawei la achizițiile viitoare pentru infrastructura sa 5G. Purtătorul de cuvânt al guvernului de la Tokyo, Yoshihide Suga, a declarat că țara sa a purtat discuții cu Statele Unite despre această problemă. „Securitatea informatică devine o problemă importantă pentru Japonia. Vom lua măsuri ferme, analizând această chestiune din mai multe unghiuri,” a spus Suga.

Potrivit informațiilor, oficialii americani și-au exprimat îngrijorările lor privind Huawei și cu guvernele din Italia și India. Nu este exclus ca ambele țări să ia măsuri împotriva gigantului chinez.

Sancțiunile împotriva Iranului

Așa cum au anunțat vineri procurorii canadieni, arestarea lui Meng Wanzhou pe aeroportul din Vancouver, la cererea autorităților din Statele Unite, are legătură cu încălcarea embargoului impus Iranului de către Administrația de la Washington.

Cel puțin din 2016, autoritățile americane anchetează presupuse livrări ale unor produse provenite din SUA și din alte țări efectuate de Huawei către Iran, lucru care încalcă legile americane privind exporturile și sancțiunile. Ancheta Departamentului american de Justiție, dezvăluită în premieră de publicația Wall Street Journal, urmează mai multor eforturi menite să oprească sau să reducă accesul pe piața americană celor de la Huawei și de la ZTE Corp, în contextul temerilor că aceste firme ar putea să își folosească tehnologiile pentru a-i spiona pe americani. Ancheta ar fi condusă de Biroul Procurorului Districtual din Brooklyn.

În urmă cu șase ani, agenția Reuters a publicat de altfel o investigație despre legăturile lui Meng și Huawei cu compania Skycom, care a încercat să vândă echipamente informatice Hewlett-Packard unui operator iranian de telefonie mobilă, încălcând astfel sancțiunile impuse regimului de la Teheran.

Tot în acest context, merită reamintit că, anul trecut, rivalul celor de la Huawei, compania ZTE Corp, a pledat vinovată la acuzația că a conspirat pentru a se sustrage embargoului impus Teheranului, vânzând echipamente produse în SUA către Iran. La începutul acestui an, Departamentul Comerțului de la Washington a declarat că ZTE a încălcat acordul și i-a interzis să cumpere orice componente produse în SUA – o mișcare care a oprit multe din operațiunile ZTE.

În final, părțile au ajuns însa la o înțelegere, iar interdicția a fost ridicată la cererea președintelui Trump, o concesie făcută președintelui chinez care, la momentul respectiv, a surprins neplăcut mulți oficiali americani.

Potrivit unor informații, Huawei a vândut tehnologie de spionare a populației și Coreei de Nord, aflată și ea sub embargou internațional.

Consecințe economice

Arestarea lui Meng a afectat deja bursele americane și asiatice, deși Huawei nu este listată pe bursă. De exemplu, imediat după ce autoritățile canadiene au anunțat reținerea fiicei fondatorului Huawei, acțiunile companiei ZTE au scăzut cu 6% la bursa din Hong Kong.

În plus, arestarea directoarei de la Huawei a tensionat relațiile Statelor Unite cu China la numai câteva zile după ce președinții Trump și Xi au decis amânarea pentru 90 de zile a impunerii reciproce de taxe vamale suplimentare, timp în care cele două state să ajungă la un acord comercial.

Analiștii cred, de asemenea, că Guvernul de la Beijing ar putea să ia măsuri retaliatorii împotriva Canadei, care a arestat-o pe Meng Wanzhou. Nu este exclusă lansarea unor atacuri informatice de către chinezi împotriva instituțiilor și infrastructurii de comunicații din Canada, să aresteze cetățeni canadieni aflați în China și să pună sub semnul întrebării eforturile cabinetului de la Ottawa de a încheia un acord comercial cu China. De aceea comentatorii cred că în acest moment Canada se află într-o poziție delicată, între Washington și Beijing, deși oficialii de la Ottawa, în frunte cu premierul Justin Trudeau, s-au grăbit să dea asigurări că arestarea lui Meng nu a fost motivată politic și nu are legătură cu războiul comercial dintre Statele Unite și China. Mulți experți cred de altfel că nu există nici o dovadă că arestarea lui Meng ar fi o mișcare deliberată a SUA, care să provoace China, ci e vorba pur și simplu de o coincidență bizară.

Analistii cred că o interdicție privind achiziția de componente produse în SUA, așa cum a fost cea impusă temporar celor de la ZTE, ar fi devastatoare pentru Huawei. Deocamdată nu există motive care să sugereze că acest lucru se va și întâmpla în realitate. În ceea ce priveste țările europene importante, dacă cazul Meng le va determina să ia măsuri împotriva companiei chineze, este posibil ca acest lucru să aiba un impact pe termen lung asupra creșterii și influenței Huawei pe piața internațională.

Indiferent însă de ce se va petrece în următoarele zile și săptămâni, experții sunt unanimi atunci când afirmă că scandalul arestării lui Meng Wanzhou a afectat grav imaginea și reputația Huawei.

Distribuie Distribuie Comentarii