Rusia a pierdut mai multe avioane de luptă în accidente, în decursul a trei luni, la finele lui 2022: incidentele reflectă nu doar impactul războiului asupra forțelor aeriene, ci și efectele sancțiunilor occidentale.

Este de așteptat ca o armată să piardă avioane când se află în război - așa cum pe timp de pace, mai ales în cazul manevrării unor avioane sofisticate, accidentele nu sunt excluse - dar seria de accidente în care au fost implicate mai multe avioane de luptă rusești ar putea fi un indiciu că sancțiunile occidentale afectează capacitatea Rusiei de a-și întreține avioanele.

„Sancțiunile impuse Rusiei de către Occident ar putea să afecteze capacitatea Rusiei de a fabrica și de a întreține componentele necesare pentru a menține siguranța aeronavelor”, scria în noiembrie Michael Bohnert, inginer și analist la Rand Corporation, un think tank american.

Bohnert a indicat cel puțin șase accidente care au avut loc între septembrie și sfârșitul lunii noiembrie. Doar că acestea se deosebesc într-o privință relevantă.

Faptul că avioane de atac la sol Su-25 și Su-34, respectiv un avion de vânătoare MiG-31s-au prăbușit din diverse motive nu este chiar neobișnuit - acestea au fost folosite intens în luptă, astfel încât incidentele pot reflecta uzura acestora.

Totuși, s-au prăbușit și avioane de luptă care nu au fost folosite pe câmpul de luptă din Ucraina - la mijlocul lunii octombrie, un SU-34 s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din orașul Eisk. O săptămână mai târziu un avion de luptă Su-30 a căzut peste o clădire rezidențială din Siberia.

Ancheta inițială în cazul avionului Su-34 „a indicat o defecțiune tehnică a aeronavei”, potrivit autorităților ruse.

„Ceea ce este interesant este că și avioanele care nu sunt implicate în invazia rusă se prăbușesc”, a scris Bohnert despre accidentele din octombrie. „Aceste aeronave erau folosite ca platforme de antrenament, iar omologii lor de luptă au o utilizare limitată în războiul actual”.

„În timp ce defecțiunile mecanice sunt de așteptat să apară la aeronave cu timpul, o creștere rapidă a defecțiunilor mecanice la nivelul întregii flote poate indica faptul că ceva fundamental s-a schimbat”, a scris Bohnert.

Bohnert consideră că există trei posibile cauze ale accidentelor: rusia duce lipsă de mecanici calificați, există prea puține companii terțe care să producă sau să repare piese de aviație sau nu sunt disponibile unelte și materiale pentru a produce sau repara aceste piese.

Cu toate acestea, Bohnert consideră că niciuna dintre aceste explicații nu este suficientă în sine. De pildă, în timp ce experții occidentali menționează practici de întreținere neglijente, cum ar fi faptul că echipele de la sol nu reușesc să îndepărteze capacele de pe senzori înainte de decolare, Bohnert crede că penuria de mecanici competenți este puțin probabilă.

„Deși bazele aeriene rusești au fost atacate, pagubele nu au fost mari și probabil că cei ce le întrețineau nu vor fi fost transferați la unitățile de luptă” din Ucraina, a scris el.

Mobilizarea a afectat într-adevăr companiile mici și mijlocii care produc piese de aviație, dar accidentele au început înainte ca Putin să ordone mobilizarea pe 21 septembrie. Astfel că nu mai rămâne decât o explicație: o penurie de utilaje și de materii prime din cauza sancțiunilor occidentale.

O combinație de probleme

Chiar și așa problema cauzelor exacte ale prăbușirii persistă. „Am observat defecțiuni mecanice continue și posibil în creștere la avioanele militare și civile rusești”, a declarat Bohnert pentru Insider. „A fost dificil să stabilim din ce motiv".

De pildă, ar fi dificil de apreciat impactul mobilizării asupra producției rusești, la fel ca și numărul de piese de avion pe care Rusia le importă pe ascuns. Detaliile privind transbordările în Rusia pot apărea în rapoartele privind fluxurile comerciale sau în rapoartele anuale ale companiilor, dar aceste informații ies la suprafață în luni sau chiar ani.

În ultimă instanță, la mijloc ar putea fi un amestec de probleme. „Cauzele probabile ale eșecurilor rămân o combinație de personal, unelte și cererea crescută de producție internă care limitează furnizarea și/sau calitatea pieselor de schimb”, a explicat Bohnert.

Pe măsură ce războiul din Ucraina continuă, luptele vor uza aeronavele și epuiza piloții calificați. Stocurile de piese de schimb de dinaintea războiului se vor termina, în special cele de componente și materiale importate.

Înlocuitorii ar putea fi oarecum de ajutor: Iranul, de pildă, a fost abil să obțină sau să producă în secret piese pentru avioanele sale de luptă F-14 și F-4 fabricate în SUA. Dar aceasta nu este o modalitate fiabilă de a menține o forță aeriană.