Numărul persoanelor care nu și-au declarat etnia, limba maternă și religia a fost în creștere la Recensământul populației și locuințelor 2021. Este al doilea recensământ consecutiv la care nu cunoaștem aceste structuri foarte importante în viața societății, atrage atenția prof.dr. Vasile Ghețău.

Pentru un număr foarte mare de persoane – 2,5 milioane, adică 13% –, etnia nu este cunoscută, arată datele parțiale ale Recensământului populației și locuințelor 2021. Față de recensământul de acum 10 ani, numărul persoanelor care nu și-au declarat etniile este mai mare și, prin urmare – cu două excepții nesemnificative, italienii și categoria altor etnii –, toate etniile au înregistrat minusuri.

Într-o analiză făcută de expertul în demografie Vasile Ghețău, acesta atrage atenția că, în aceste condiții, este greu de tras niște concluzii clare și relevante. „Era de așteptat ca numărul persoanelor care nu doreau să-și declare etnia, limba maternă și religia să fie în ascensiune la recensământul din anul 2021, într-o societate profund divizată, cu partide politice pe criterii etnice, cu o presă în care frecvent lipsește simțul măsurii și al echilibrului, într-o Europă în care răbufniri etnice există încă și într-o lume în care teoriile conspiraționiste au explodat în timpul pandemiei de COVID-19“, subliniază expertul în demografie pe Contributors.ro . Acesta arată că este al doilea recensământ consecutiv în care aceste date rămân necunoscute.

Românii, cea mai mare pondere în județul Botoșani

Ținând cont de aceste neajunsuri, mai spune prof.dr. Vasile Ghețău, schimbările survenite în structura populației după etnie pot fi privite dintr-o perspectivă dublă: cea a întregii populații rezidente a țării și cea a populației la care se cunoaște etnia. „După primul criteriu, românii reprezintă 78% din populația rezidentă (19.053.815 locuitori), maghiarii – 5,3%, iar romii – 3%. Celelalte etnii au proporții mai mici de 1%“, subliniază expertul.

Este admisibil ca, din cele 2,5 milioane de persoane cu etnie necunoscută, mulți dintre ei să fie români, mai ales dacă privim numărul mare de populație nerecenzată în Capitală și în unele județe cu municipii foarte mari, mai spune acesta: „În raport numai cu populația de etnie cunoscută, cele trei etnii dețin proporțiile de 89%, 6,1% și 3,4%, proporții mai apropiate de cele reale în întreaga populație“.

Concret, datele recensământului arată că românii reprezintă 73% din populație în Capitală, în 26 de județe proporția fiind mai mare de 80%. Cea mai mare proporție se înregistrează în județul Botoșani – 89% români. Valori mai mici de 50% sunt în județele Mureș – 49%, Covasna – 21% și Harghita – 12%.

Populația de etnie română a crescut spectaculos în județul Ilfov – 26% în ultimii 10 ani – și ca urmare a expansiunii imobiliare, mai ales pe seama rezidenților veniți din Capitală. Ce mai mică creștere s-a înregistrat în Bistrița-Năsăud – doar 308 locuitori, în timp ce Capitala a pierdut cei mai mulți etnici români – 23%, aproape un sfert din populația rezidentă – urmată de județele Caraș-Severin – 20%, Mehedinți – 19%, Teleorman, Hunedoara și Brăila – 18%.

Ce s-a întâmplat cu maghiarii

Maghiarii continuă să domine etnic județele Covasna – 80% și Harghita – 67% din populație, după care urmează Mureș – 32%, Satu Mare – 28%, Bihor – 20% și Sălaj – 19%. În cele mai multe județe ale țării, maghiarii reprezintă sub 1%.

La aproape toate etniile se înregistrează scăderi față de recensământul anterior, mai spune Ghețău, subliniind că, în ceea ce-i privește pe maghiari (dar nu numai pe ei), declinul este aproape general, inclusiv în județele cu reprezentare foarte importantă a etniei, respectiv Harghita, Covasna, Satu Mare, Mureș, Bihor și Sălaj. „Regres de peste 50% poate fi semnalat în 8 județe din sudul țării: Caraș-Severin, Dâmbovița, Prahova, Dolj, Argeș, Călărași (60%), Vâlcea (62%) și Mehedinți (65%)“, mai spune expertul. Față de datele recensământului anterior (cel din 2011), în cinci județe numărul maghiarilor a fost în progres, respectiv în Ilfov, Neamț, Ialomița, Teleorman și Bacău.

„Când este vorba despre procente, este firesc ca procentual să scadă mai mult în județele unde numărul e mai mic. Deci, în județele unde erau puțini etnici maghiari – 100, să spunem – și numărul a scăzut cu 20, scăderea este de 20%. Dacă erau un milion și au scăzut cu 10.000, procentul de scădere este de 1%. Trebuie să vedem care era totalul și la ce total se referă procentul respectiv“, a explicat Vladimir Alexandrescu, purtător de cuvânt al Institutului Național de Statistică, cum trebuie interpretate cifrele.

Să nu uităm, mai spune Alexandrescu, că per total, față de recensământul anterior, populația e mai mică cu 1,1 milioane de persoane. „Când este vorba de cei care și-au declarat etniile, scăderea este încă și mai mare pentru că a apărut un oarece dezinteres pentru recunoașterea etniei. Dacă ne uităm la alte țări, o să vedem că au avut și mai mari scăderi la înregistrarea etniei decât la noi. Deci, a fost un dezinteres pentru acești indicatori etno-culturali“, punctează Vladimir Alexandrescu.

Disciplina care funcționa în rândul populației maghiare în privința declarării etniei a slăbit, constată expertul în statistică. „Probabil că a apărut și în rândul lor o stare de dezamăgire față de modul în care le-au fost îndeplinite anumite dorințe de către cei care îi reprezintă. Și a fost o formă mai subtilă de a protesta. Asta este valabil și pentru români. Pentru că cea mai mare neînregistrare – și numeric, și procentual – a fost la etnia română. La un total general de scădere a populației de 1,1 milioane în privința etniei române, diferența este de peste 2 milioane. Deci, mai mult de 2 milioane de persoane s-au declarat mai puțin români acum, comparativ cu acum 10 ani, dublu față de totalul scăderii“, a mai spus Vladimir Alexandrescu.

Un alt motiv al scăderii etnice este migrația externă în căutarea de locuri de muncă. „Nu au migrat doar românii, ci toate etniile din țară. Dar procentul maghiarilor plecați nu este în mod cert mai mare decât al etnicilor români, ci mai mic. Iar numărul celor plecați în afară și care au condus la diminuarea populației a fost mult mai mic decât acum 10 ani. Deci, din acest milion și ceva care este minusul, vreo 70% este reprezentat de scăderea naturală – nașteri versuri decese – și doar un 30% îl reprezintă cei care au migrat în exterior“, a adăugat expertul în statistică. Procentele sunt exact inverse acum decât erau în urmă cu 10 ani.

A dispărut atracția economică a Vestului, mai ales că și acolo a fost pandemie cu efecte chiar mai puternice decât la noi. „Și, închizându-se activitățile economice, nu au mai plecat pentru că nu aveau unde. Tendința se va menține și în anii următori. Vestul s-a saturat din punct de vedere al necesarului de forță de muncă și nu mai oferă posturi foarte tentante decât pentru medici și IT-iști, de exemplu“, mai spune Alexandrescu.

Romii, mai puțini și ei

Cât privește numărul romilor, acesta este subestimat în datele recensământului. Și asta pentru că, spune Ghețău, fie organizarea recensământului în localități și cartiere populate de romi a avut de suferit, fie calitatea muncii recenzorilor nu a fost chiar cea mai bună, fie recenzorii au fost refuzați la recenzare, fie a fost declarată altă etnie decât cea reală. La toate acestea se adaugă emigrarea în alte țări europene.

Datele recensământului 2021 arată că romii – deși în regres ca etnie – sunt concentrați mai ales în județul Mureș – 9% din populație, în timp ce în jumătate din județe reprezintă sub 3%, iar în București, chiar sub 1%. Față de recensământul anterior, populația romă a crescut spectaculos în județele Brașov – 27%, precum și în județele Vâlcea, Mehedinți, Tulcea, Teleorman și Covasna, creșterile fiind situate între 15% și 19%. Creșteri ale populației de etnie romă s-au înregistrat în 16 județe, în timp ce scăderile cele mai mari au avut loc în Capitală – 55%, precum și în județele Ilfov – 41%, Dâmbovița – 31%, Sibiu – 29%, Hunedoara și Caraș-Severin – 27%.

„La un regres al populației rezidente depășind 1 milion de locuitori față de recensământul din anul 2011 era de așteptat ca regresul să se regăsească la toate etniile. Scăderile sunt mari, chiar foarte mari la destule etnii. Surprinde dimensiunea regresului la etnia turcă, o populație cu natalitate mai ridicată. În numărul acestor etnici sunt incluși și cetățeni turci care și-au stabilit reședința în România după anul 1989 derulând afaceri, creșterea numărului acestora față de recensământul din anul 2011 fiind vizibilă statistic îndeosebi în Capitală și în județul Ilfov. Ea nu a putut însă compensa regresul considerabil din cele două județe care au fost istoric vorbind casa acestei minorități, județele Constanța (recul de 8.200 de persoane) și Tulcea (regres de 2.400 de persoane)“, a conchis prof.dr. Vasile Ghețău.

Cum își botează copiii românii din Italia

Potrivit datelor statistice oficiale din Italia, numărul românilor înregistrați este de 1.083.771 de persoane, reprezentând 21,5% dintre străinii care există în această țară. Românii sunt de departe cea mai mare comunitate străină din peninsulă. Femeile sunt mai numeroase decât bărbații, respectiv 616.516 femei și 467.255 bărbați. Numărul copiilor născuți în 2019 din părinți români a fost de 12.215, mai mulți decât cei ai etnicilor marocani – 8.000, albanezi – 6.600 sau chinezi – 3.100. Numele de băieți cele mai populare printre părinții români din Italia sunt pentru băieți: Luca, Mateo, Leonard și David, iar pentru fete – Sofia, Sofia-Maria, Maria, Ema și Ariana.