În ultima vreme, Emmanuel Macron, președintele Franței, s-a remarcat ca un lider european prin luările sale de poziție împotriva Rusiei, dar prin gestionarea relației UE cu Donald Trump. În același timp, relația României cu Franța nu mai este la fel de strânsă ca pe vremuri.

Președinții Ilie Bolojan și Emmanuel Macron FOTO Facebook/Ilie Bolojan

Analistul de politică externă Ștefan Popescu a explicat pentru „Adevărul” de ce este Franța extrem de importantă în actualul context geopolitic extrem de tensionat, dar și de ce relațiile dintre România și Franța nu mai sunt la fel de fluente și dense ca în trecut, deși țara noastră este cunoscută de secole pentru francofonia și francofilia sa foarte profunde.

Iar Ștefan Popescu este un expert de prim rang în ceea ce privește Franța. Și-a luat doctoratul la Sorbona în istoria relaţiilor internaţionale contemporane, iar teza sa de doctorat a obţinut distincţia Summa cum laude. Are de asemenea masterat în geopolitică la Universitatea Paris 1 – Sorbona şi la Şcoala Normală Superioară din Paris. Pe parcursul studiilor doctorale a fost bursier al Agenţiei Universitare a Francofoniei şi al Şcolii Franceze din Roma.

De-a lungul carierei sale a fost printre altele consilier/chargé de mission la Înaltul Consiliu al Francofoniei (2005-2006), profesor-cercetător invitat la Centrul de Istorie al Relaţiilor Internaţionale Contemporane, Institutul Pierre Renouvin al Universităţii Paris 1 – Sorbona (2002-2008), consilier pentru Francofonie la cabinetul ministrului Afacerilor Externe (2012).

„Dacă ne raportăm la restul puterilor europene, singurul șef de stat european care își poate asuma statura de lider nu poate fi decât Emmanuel Macron. Și nu numai ca urmare a voluntarismului său arătat până acum, dar și ca urmare a capacităților pe care îi oferă țara lui, Franța. Este membru permanent al Consilului de Securitate al Națiunilor Unite, este singura putere nucleară a Uniunii Europene și singura putere nucleară europeană independentă de Statele Unite ale Americii, pentru că Franța își produce toate componentele descurajării nucleare. De asemenea, este și singura țară din Uniunea Europeană care are un orizont global și singura care are un proiect ambițios de construire în Europa a unui pol de putere egal cu Statele Unite ale Americii și China, așa-numita autonomie strategică europeană. Deci toate aceste date îi conferă lui Emmanuel Macron calitatea de lider european, inclusiv în raport cu Donald Trump”, consideră Ștefan Popescu.

Numărul de capete nucleare operationale ale Franței – 290 - este suficient pentru a provoca Federației Ruse pagube ireparabile. Este și motivul pentru care Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei, a reacționat imediat la anuntul lui Macron că poate extinde umbrela nucleară la alte state europene.

Analistul Ștefan Popescu FOTO arhiva Adevărul

Mai trebuie spus că Franța este singura țară europeană cu un grup aeronaval în jurul portavionului cu propulsie nucleară Charles de Gaulle.

„Acest lucru îi conferă Franței o complementaritate cu forțele americane în Indo-Pacific. Statele Unite ale Americii sunt interesate de puterile europene care au capacitate de proiecție în acest spațiu pe care îl consideră cel mai important, vital pentru supremația mondială. Iar Franța în Uniunea Europeană este prima țară europeană care și-a elaborat o doctrină a Indo-Pacificului. Fără îndoială că actuala criză favorizează proiect de leadership european ale Franței. Independent, bineînțeles, de persoana și de mandatul lui Emmanuel Macron”, adaugă Ștefan Popescu.

„Există o reticență a elitelor noastre politice și militare”

Poate fi o soluție pentru România protecția nucleară a Franței? Cunoscutul analist precizează, legat de acest aspect, că „România nici măcar nu a sondat administrația franceză cu privire la posibilitatea extinderii nucleare franceze. Există în continuare o reticență a elitelor noastre politice, militare, de angajament mai puternic alături de Franța. S-a observat acest lucru și se observă din comenzile de armament care în cea mai mare parte au mers către partenerul strategic american. De asemenea, incertitudinea cu privire la implicarea Franței în programul naval al României reprezintă un factor iritant, am putea să spunem, în relațiile bilaterale cu Franța”.

Iar această distanțare ce s-a conturat între Paris și București s-a văzut și când Emmanuel Macron a organizat prima reuniune de la Paris, pe fondul crizei relațiilor transatlantice , și nu a invitat România.

Un alt atu major al Franței la nivel internațional este acela că are un sistem de sateliți foarte performanți. Operatorul Eutelsat dispune de 600 de sateliți și poate substitui perfect constelația Starlink a lui Elon Musk.

„Franceza a devenit o limbă rară în administrația românească”

În opinia lui Ștefan Popescu, o cauză a răcirii relațiilor dintre România și Franța este aceea că „elitele românești nu mai vorbesc limba franceză. Limba franceză a devenit o limbă rară și în cadrul administrației românești. Și nu vorbim de Ministerul Afacerilor Externe și de alte structuri guvernamentale. Iar acest lucru este resimțit la Paris. Francofonia reprezintă o dimensiune care contează în mintea francezilor atunci când este vorba de România. Iar faptul că pentru România această dimensiune, care era o dimensiune afectivă a raporturilor cu Franța, nu a fost tratată, nu a fost îngrijită, a creat o distanțare din partea Parisului, care a devenit pragmatic și a mizat în ciuda discursului pe alte state din regiune. Dacă în anii 2000 se puteau ține ședințe de guvern comune între România și Franța în care toți membrii guvernului vorbeau limba franceză, lucrurile astea nu mai există acum”.