România va fi admisă, într-un final fericit, în Schengen, inclusiv terestru, după ce inițial a fost acceptată doar maritim și aerian. E o veste bună, dar nu reprezintă o performanță, spune politologul Ștefan Popescu, care atrage atenția asupra provocărilor ce vor urma pentru România.

Decizia acceptării României și Bulgariei în Spațiul Schengen terestru, după ce a fost admisă în acest an în spațiul maritim și aerian, va fi confirmată oficial pe 12 decembrie, cu ocazia viitorului Consiliu de Justiție și Afaceri Interne (JAI). Anunțul apare și pe site-ul Consiliului European.

Aici se precizează că una dintre temele discuției va fi stabilirea datei pentru eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea.

„Președinția a introdus pe ordinea de zi a reuniunii miniștrilor adoptarea deciziei Consiliului de stabilire a datei pentru eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea. Ambele țări aplică deja integral normele Schengen de la 31 martie 2024. Controalele la frontierele aeriene și maritime interne cu Bulgaria și România au fost, de asemenea, eliminate începând cu această dată. Miniștrii vor face, de asemenea, un bilanț al situației generale a spațiului Schengen. Miniștrii vor desfășura în special un schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a priorităților ciclului anual al Consiliului Schengen. Discuția se va axa pe creșterea securității generale prin digitalizare”, se precizează în anunț.

De ce s-a răzgândit Austria

Decizia acceptării României în Schengen a fost posibilă ca urmare a răzgândirii Austriei , țară care și-a folosit anul trecut dreptul de veto pentru a bloca România și Bulgaria.

„Adevărul” a discutat pe această temă cu analistul politic Ștefan Popescu , pentru a afla și motivele care stau la baza schimbării atitudinii Austriei, dar mai ales despre perspectivele integrării complete în Shengen, după ani în care România s-a lovit de refuzul Vienei și nu numai. Cel mai probabil, românii vor scăpa definitiv de controale abia din vară, atrage atenția Ștefan Popescu.

„Pe data de 12 decembrie suntem acum în 10, deci pe 12 și 13 avem Consiliul Justiției Afaceri Interne și pe ordinea de zi aceste reuniuni ministeriale e exact în primul punct adoptarea deciziei Consiliului care fixează data de la care se ridică controlele la frontierele interne-terestre cu Bulgaria și România. Avem și o declarație politică din partea guvernului austriac, a ministrului de Interne, că se va vota această decizie, deci prin urmare nu mai există niciun stat care să se opună. Și conform deciziei care stă la bază acestei schimbări de atitudine a Austriei, vom mai avea șase luni de controle provizorii la frontierele interne care intră de altfel în procedura standard. Și prin urmare, cred că din vară, nu vom mai avea nici controle terestre la expirarea acestor șase luni”, spune profesorul Popescu.

El a explicat și motivele care au stat la baza schimbării politicii Vienei față de România, unele mai puțin cunoscute. Dacă unele țin și de schimbările din România, altele au mai degrabă legătură cu Ucraina și Republica Moldova și conectarea acestora la Bruxelles.

„Este una din veștile bune, aș spune dintre puținele vești bune, mai cu seamă dacă ținem cont de dezordinea politică la care asistăm la București. Cred că a fost posibil ca Austria să se răzgândească pentru că a existat o cooperare mai bună între cele două țări. Aici aș aminti, odată cu remanierea guvernului, schimbarea ministrului de Externe, în primul rând, care nu a efectuat nici o vizită la Viena în plină criză a relațiilor cu Austria și numirea unei specialiste pe afaceri europene, în persoana doamnei Luminița Odobescu, dar și schimbarea de la Ministerul de Interne. Sunt lucruri despre care nu se vorbește, dar care au contat cu adevărat. Bineînțeles, contează și nevoia de a conecta mai bine Ucraina și Republica Moldova cu Uniunea Eurppeană, ceea ce se înscrie prioritățile strategice ale Uniunii Europene. Și, bineînțeles, cred că a existat și o motivație economică, pentru că creșterea economică în zona euro este destul de slabă, iar prin această decizie nu poate decât să se aducă un plus, un element, sigur, nu foarte mare, dar va avea un impact economic, cel puțin la nivelul regiunii noastre”, mai spune Popescu.

Cine va profita

Marile beneficiare vor fi companiile de transport din România, adaugă profesorul Ștefan Popescu. Nu și singurele, pentru că la final toți românii vor beneficia de acest lucru.

„În orice caz, companiile de transport vor fi puternic avantajate, dar și companiile care operează în domeniul carburanților, a comercializării carburanților, pentru că România devine o rută de transport interesantă dinspre Grecia spre Europa Centrală și atunci, fără îndoială, acest lucru va cântări foarte mult. Și fiecare cetățean, de altfel, pentru că nu trebuie să excludem sau să minimalizăm valoarea simbolică a acestei integrări. Într-adevăr, imaginea contează, pentru că imaginea crează percepții și, într-adevăr, atunci când cetățeanul român trebuia să aștepte la punctul de control în timp ce alți cetățeni europeni treceau nestingheriți, ei bine, lucrurile astea contează foarte mult. Deci acum se înlătură și ultima barieră”, adaugă Ștefan Popescu.

Marile provocări care urmează pentru România

Acceptarea României pe deplin în spațiul Schengen nu înseamnă că provocările pentru România au luat sfârșit sau că autoritățile de la București nu mai au nimic de făcut de acum încolo. Pentru România urmează alte provocări importante. Integrarea României în Organizația Economică de Cooperare și Dezvoltare ar putea să fie următorul obiectiv de țară, după ce Bucureștiul a încercat fără succes de zeci de ani să atingă acest obiectiv. Însă, spune Ștefan Popescu, pentru moment România ar trebui să aibă un obiectiv este mai puțin spectaculos, dar fără de care s-ar prăbuși în haos.

„Aș spune că principala provocare va fi în următoarea perioadă să fie liniște în interior și stabilitate și să nu exportăm criza politică de la București în exterior. Așa cum s-a văzut cu acea scrisoare foarte stângace a Elenei Lasconi, trimisă președintelui ales Donald Trump, tocmai în momentul în care toate țările din Europa caută să se poziționeze cât mai bine față de noua administrație de la Washington. De fapt, nici nu mai putem vorbi de perioade de tranziții, având în vedere că președintele ales al Statelor Unite își asumă deja o agendă internațională extrem de consistentă. Primirea de la Paris a însemnat un welcome Mr. President, iar aici vedem că a fost o reuniune de la care România a fost absentă. Președintele Bulgariei s-a aflat acolo, președintele Poloniei a putut fi și el văzut. Recepția de la Palatul Elysee, care a urmat ceremoniilor de la redeschidere a Catedralei Notre-Dame, a fost, de fapt, o ceremonieî n care a fost reprimit viitorul președinte al Statelor Unite ale Americii în cadrul Comunității Europene. Or, de la acea întâlnire în care s-au strâns mâini, s-au schimbat vorbi, discuții, s-au purtat discuții, România a absentat, a fost absentă. E o notă foarte proastă și spune multe despre felul în care ratăm un nou moment esențial”, mai spune profesorul.

Absența României este cu atât mai greu de înțeles cu cât, confirmă Ștefan Popescu, s-a primit invitația. Acest lucru nu poate decât să arate pasivitatea României și lipsa de reacție într-un moment în care întreagul continent caută să intre în grațiile noului președinte al Statelor Unite ale Americii.

„Să nu credeți că dacă Bulgaria a fost invitată, România n-a fost invitată. Președintele Bulgariei era acolo. E și mai greu de înțeles, fiindcă președintele Iohannis are o relație bună cu omologul său francez Emmanuel Macron. Noi mergem pe principiul «Păsării fără cuib îi face Dumnezeu cuib». Vedem că toți – polonezii, ungurii, bulgarii, toți au fost acolo, toți s-au grăbit să dea mâna cu Trump, noi am fost absenți. Ai președinte în funcție. Ai prim-ministru, ai ministru de Externe. Îi folosești până când le expiră. Ei trebuie să-și asume, iar dacă sunt probleme, dacă sunt alegeri, nu înseamnă că e pauza. La nivel internațional se întâmplă foarte multe lucruri importante tocmai acum, dar noi suntem marii absenți. Vedem ce se întâmplă în Siria. E foarte important, e important și pentru noi fiindcă, de fapt, e episodul sirian al războiului din Ucraina”, încheie Ștefan Popescu.