România s-a alăturat statelor UE nemulțumite că deciziile privind politica externă și securitatea blocului comunitar sunt luate cu unanimitate de voturi. Beneficiile trecerii la votul majoritar țin de modul cum țara noastră își va urmări interesele, arată specialiștii.

Iohannis e principalul responsabil de politica externe, iar Aurescu a făcut anunțul FOTO Presidency

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a anunțat, de curând, participarea, în calitate de membru, la prima reuniune informală a miniștrilor Afacerilor Externe din statele care formează grupul care cere eliminarea dreptului de veto al țărilor UE în două domenii esențiale – politica externă și securitatea. „Politica externă a UE are nevoie de proceduri adaptate la noul context internațional pentru a consolida UE ca actor de politică externă, prin reacții mai rapide și, prin urmare, mai eficiente, în vreme de criză”, a fost anunțul șefului diplomației de la București, prin care România se alătura demersului anunțat de cele nouă state pe 4 mai.

Ministrul Aurescu a arătat că utilizarea majorității calificate pentru luarea deciziilor în domeniile menționate presupune mai multă responsabilitate – o decizie luată prin acest mecanism va trebui să fie adoptată în parametri cât mai apropiați inclusiv de interesele statelor care nu au votat pentru aceasta, fiind astfel respectată minoritatea. Surse din MAE au explicat pentru „Adevărul” că miza e găsirea unei soluții tehnice prin care să nu fie nevoie de modificarea tratatelor (un proces dificil, întrucât e nevoie de acordul tuturor statelor) astfel încât să nu mai existe blocaj pe subiecte sensibile. Așadar, procesul e la nivel de intenție.

Cum văd partidele decizia României

Majoritatea partidelor, unele chiar din Opoziție, sunt de acord cu pasul statului român. Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, a explicat că obiectivul demersului este acela de eficientizare și creștere a vitezei de luare a hotărârilor. „Deciziile UE au fost încetinite de poziționarea unor lideri europeni precum Viktor Orban. România este clar avantajată de această asociere, nu numai pentru că se află în compania selectă a unor state puternice precum Germania, Franța, Italia, Spania, dar avem ocazia de a bloca de exemplu, în aceste domenii, votul unui stat care s-ar opune intereselor României”, a mai precizat Stroe, argumentând, totodată, că obiectivil este acela de a lansa un proces de reflecție privind utilizarea mai extinsă a majorității calificate, fără modificarea tratatelor.

„Inițial, România s-a exprimat împotrivă și acum vorbim de o schimbare totală a Ministerului Afacerilor Externe pe acest subiect”, a punctat pentru „Adevărul”, la rândul său, eurodeputatul Victor Negrescu (PSD), raportor pe conflictele juridice între instituțiile europene. Acesta a subliniat că „pornind de la această chestiune, ar fi trebuit, pe de-o parte, să solicităm ca și subiectul Schengen să treacă de la unanimitate la un alt sistem de vot. (...) În acea scrisoare nu este foarte clar că se elimină veto-ul și aici trebuie să fim foarte clari pe această componentă și să definim foarte clar când poate fi folosit veto-ul”. Eurodeputatul PSD susține că ar fi trebuit să aibă loc și o consultare a Parlamentului și specialiștilor, înainte ca România să se alăture grupului, pentru a fi clară susținerea unui asemenea demers.

„E bine că facem lucrul acesta, doar că trebuie să fim mult mai clari, mult mai preciși și această schimbare de pe o zi pe alta ar fi trebuit să fie acompaniată de o consultare mai amplă a tot ce înseamnă experți pe zona de afaceri europene și relații internaționale. Și o consultare mai amplă, inclusiv a Parlamentului, în așa fel încât această decizie pe care o susțin să se bazeze. totuși. și pe o susținere politică din partea societății civile din România, în așa fel încât să nu fie doar o semnătură, ci o poziție de durată”, a mai spus Negrescu, adăugând că speră ca raportul pe care îl are în lucru să fie adoptat până la finalul anului, putând deveni util în problema aderării la Schengen.

Opoziția, împărțită în două

Din Opoziție, parlamentarii AUR s-au sesizat acuzând o lipsă de transparență din partea președinției și Ministerului de Externe. „Nici Klaus Iohannis, nici Bogdan Aurescu, nu au făcut publică această intenție și practic au subminat puterea poporului. Nu este posibil să iei asemenea decizii, fără să faci o consultare publică, fără să anunți măcar, fără să ieși într-o conferință de presă”, a acuzat șeful AUR, George Simion, în cadrul unei conferințe de presă. Din rândul Puterii, o poziție similară cu a AUR a avut Rareș Bogdan (liderul eurodeputaților PNL), care a susținut că la nivelul Parlamentului European liberalii nu susținuseră renunțarea la veto, potrivit unei intervenții făcute la Gândul.ro

În același timp, din USR, vicepreședintele Dan Barna a explicat pentru „Adevărul” că, în actualul context „are logică poziția aceasta a României de a se trece la regula majorității. Nu pe toate domeniile evident, dar exact pe aceste teme de politică de securitate și politică externă, tocmai ca Uniunea Europeană să rămână relevantă, pentru că păstrarea unanimității blochează decizii și atunci devii un actor nerelevant”. „În momentul acesta, regula unanimității pur și simplu nu mai face Uniunea funcțională, mai ales în situații de criză sau de război, când apar și interese divergente. Îi paralizează instituțiile”, a mai spus Dan Barna.

Ce spun experții

„Adevărul” a stat de vorbă cu mai mulți specialiști pe tema deciziei anunțate de MAE. „Cred că decizia vine ca urmare a faptului că atât în Uniunea Europeană, cât și în NATO, încep să apară o serie de clivaje în ceea ce privește politica de securitate. Avem în UE o Ungarie care este din ce în ce mai puțin afectivă privind problemele de securitate cu care UE se confruntă. Am avut și o Turcie în acest sens, care este la nivelul NATO, și am văzut că s-au opus unor dosare foarte importante”, a explicat Răzvan Munteanu, analist pe teme de politică internațională. Munteanu susține că prin acest pas România ajunge să fie „în concordanță” cu statele europene puternice. „Este o decizie care vine în contextul geopolitic”, precizează analistul, care arată că România se racordează și viziunii euroatlantice.

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a precizat că probabil la nivel de MAE a fost o evaluare a consecințelor, mai ales în contextul în care temele de securitate și apărare vor deveni majore în perioada următoare, însă consideră că ar fi trebuit consultat și Parlamentul. Totodată, fostul șef al diplomației române susține că ține doar de statul român cum va reuși să aducă în favoarea sa un posibil nou mecanism de vot. „O majoritate care nu reprezintă neapărat unanimitatea presupune un anume joc foarte aplicat de interese, generarea unei mase critice privind o decizie sau alta și din acest punct de vedere un stat trebuie să fie extrem de pregătit, să se bazeze pe un parteneriat bine conturat. (...) De la centru spre vestul Europei, preocuparea este în special legată de elementele de amenințare din zona migrației. (...) De la centru spre estul Europei, preocuparea privind proximitatea estică (n.r. – aflarea lângă Rusia) este mult mai semnificativă. (...) Este clar că, la un moment dat, o majoritate care nu este unanimă impune un anume tip de compromis”, arată fostul ministru de Externe.

Pe de altă parte, fostul ministru de Externe Teodor Meleșcanu a punctat: „Dacă vorbim de interesele noastre, o să putem să discutăm mai târziu când o să fie cea despre cum să intrăm în Schengen. Până atunci putem să facem și noi, într-adevăr, obstrucție”.