Zeci de mii de israelieni au protestat duminică seară în toată țara, într-o manifestație spontană de revoltă față de decizia premierului Benjamin Netanyahu de a-și concedia ministrul apărării, după ce acesta a cerut o pauză în proiectul de reformare a sistemul judiciar, relatează The Guardian.

De când au fost anunțate proiectele de reformă judiciară, în ianuarie, zeci de mii de israelieni au ieșit pe străzi, iar schimbările au fost puse sub semnul întrebării de principalii aliați ai Israelului, inclusiv de SUA.

Proiectul de reformă juridică

Printre cele mai importante propuneri de revizuire profundă cerute de guvernul Netanyahu se numără o lege prin care acesta are posibilitatea, prin majoritate simplă (61 de voturi din 120), să anuleze aproape orice hotărâre a Curții Supreme și, totodată, să permită politicienilor să facă numiri ale judecătorilor.

Inițiatorii reformelor juridice sunt Yariv Levin, ministrul justiției, membru al partidului Likud, respectiv deputatul din partea partidului Sionismului Religios Simcha Rothman, președintele comisiei de drept și justiție din Parlamentul israelian, Knesset.

Ambii politicieni sunt motivați de o resentimente vechi față de Curtea Supremă din Israel, pe care o consideră mult prea puternică și, în plus, părtinitoare față de coloniști, comunitatea ultrareligioasă din Israel și populația Mizrahi, evrei originari din Orientul Mijlociu. În special, mulți din rândurile dreptei israeliene nu au putut ierta niciodată Curtea din pricina deciziilor legate de retragerea unilaterală a Israelului din Fâșia Gaza, în 2005.

Pe de altă parte, măsurile l-ar putea ajuta pe Netanyahu să se sustragă de la urmărirea penală în procesul de corupție deschis împotriva sa. El neagă toate acuzațiile.

De ce au izbucnit protestele

Procesul lui Netanyahu a dat naștere unei crize politice ce durează de patru ani, pe parcursul căreia Israelul a fost divizat în privința premierului israelian. După cinci scrutine în trei ani în care nicio coaliție nu a putut să formeze un guvern, blocul de partide extremiste și religioase având în frunte partidul lui Netanyahu, Likud, a reușit să obțină o majoritate în cadrul alegerilor din noiembrie anul trecut, constituind cea mai de dreapta administrație din istoria Israelului.

Pe agenda coaliției se află anexarea totală a Cisiordaniei ocupate, anularea legislației pro-LGBTQ+, eliminarea legilor privind protecția drepturilor femeilor și ale minorităților, respectiv relaxarea regulilor de intervenție pentru poliția și armata israeliană.

Ce spun criticii

Curtea Supremă a Israelului are o funcție cuprinzătoare de mecanism de control, o contrapondere la lipsa unei constituții formale sau unei a doua camere în Parlament.

Îngrijorările privind consecințele acestor reforme - erodarea normelor democratice și a statului de drept - au declanșat cea mai mare mișcare de protest din istoria Israelului, sute de mii de oameni ieșind în stradă în mai multe orașe. Manifestații au avut loc în fața sediului Knessetului din Ierusalim și timp de mai multe zile protestatarii au blocat autostrăzile și aeroportul din Tel Aviv. În ultimele săptămâni, protestele au devenit violente și au fost efectuate zeci de arestări.

Mișcarea nu are propriu-zis lideri, dar rezerviștii militari și cei din sectorul tehnologic, de importanță vitală pentru Israel, se numără printre cei ce exercită o presiune considerabilă. Pe plan internațional, mulți dintre aliații Israelului au exprimat îngrijorări cu privire la direcția în care se îndreaptă țara.

S-ar putea ajunge la compromis?

În timp ce încercările de mediere întreprinse de președintele Isaac Herzog au fost respinse de guvern ca fiind irealizabile, apelul la înghețarea legislației la 26 martie venit din partea ministrul apărării, Yoav Galant, pare să fi schimbat ecuația. Concedierea lui Galant, ce a survenit imediat, a iscat una dintre una dintre cele mai dramatice nopți din istoria Israelului, cu proteste în toată țara.

Cu toate că presa israeliană a relatat că Netanyahu ar fi dispus să ajungă la o înțelegere, până acum premierul a părut a fi ostaticul partenerilor săi de extremă dreapta, care amenință să rupă coaliția dacă cererile nu le sunt satisfăcute. În aceste condiții, Netanyahu ar putea încerca să formeze o coaliție cu partidele de opoziție, dar în majoritatea lor acestea nu îi acordă încredere.

Alți membri ai coaliției și-au reiterat hotărârea de a adopta cele mai importante părți ale legislației înainte ca activitatea parlamentară să se întrerupă pentru Paște, pe 2 aprilie.

Dacă coaliția va insista să meargă mai departe cu proiectele de reformă, Israelul riscă să se confrunte cu o criză constituțională fără precedent, în care Curtea Supremă să anuleze în întregime sau parțial legislația menită să-i limiteze puterile, iar guvernul să decidă să nu se conformeze.

Din punctul de vedere al palestinienilor, perspectiva unui guvern israelian mai radical a sporit temerile legate de iscarea unui conflict în toată regula. Între timp, Iranul și alte țări inamice urmăresc îndeaproape ceea ce ei consideră a fi premisele unei slăbiciuni interne.