La aproape un an și o lună de la declanșarea războiului la scară largă din Ucraina, liderul regimului de la Beijing îl vizitează pe omologul său de la Moscova. „Prietenia” dintre cei doi lideri de stat a început acum zece ani, cu vodcă și sendvișuri.

Xi Jinping a sosit luni la Moscova pentru o vizită de stat de trei zile care sfidează presiunile internaționale pentru încetarea războiului din Ucraina. Această vizită survine la doar câteva zile după ce Vladimir Putin, numit cândva de Xi Jinping drept „cel mai bun și cel mai intim prieten” al său, a devenit cel mai căutat om din lume pentru crime de război în Ucraina.

Dar mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) împotriva lui Putin pare să nu-l deranjeze pe Xi. Ba dimpotrivă, liderul chinez se declară hotărât să facă o „prioritate” din relația sa catalogată drept „strategică” cu Rusia lui Putin.

Până la urmă, ambii au în comun încălcarea normelor. Așa cum Putin (70 de ani) a găsit pretexte de modificare a Legii fundamentale a Rusiei pentru a-și asigura șase mandate prezidențiale până în 2036 - se află la al patrulea în exercițiu, până în 2024 -, Xi (69 de ani) tocmai a modificat statutul Partidului Comunist Chinez (PCC) pentru a rămâne la conducere cel puțin încă cinci ani.

Dar de ce se declară atât de hotărât liderul de la Beijing să-l sprijine pe Putin, în ciuda reacțiilor inevitabile împotriva acestei legături, care, de altfel, este afișată într-un moment în care Occidentul este extrem de suspicios față de obiectivele militare ale Beijingului și examinează mai atent ca niciodată activitățile TikTok, se întreabă POLITICO.

Înainte de toate, viziunea asupra lumii creionată de conducerea de la Beijing cere o apropiere strategică de Moscova. Ori, în percepția factorilor de decizie chinezi, Washingtonul, ajutat de aliații săi occidentali, caută să le blocheze calea către asigurarea supremației în lume, în timp ce țările vecine, tot mai sceptice față de ei, nu pot fi ajutor.

„Poporul chinez nu este predispus la amenințări. Tigrii de hârtie, cum sunt Statele Unite, cu siguranță nu ar putea amenința China”, comenta agenția de presă China Nouă într-un articol referitor la călătoria lui Xi în Rusia. Totodată, autorul acestui articol a criticat avertismentul Washingtonului precum că va impune sancțiuni Chinei dacă va furniza arme Rusiei pentru a-și continua agresiunea militară din Ucraina: „Pe cât Statele Unite vor dori să zdrobească cele două superputeri, (...) pe atât China și Rusia vor deveni mai apropiate”.

Este o viziune care se potrivește cu retorica Kremlinului, observă POLITICO. „Washingtonul nu vrea ca acest războisă se încheie. Washington vrea și face totul pentru continuarea acestui război”, a acuzat propagandistic purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, la începutul acestei luni.

O „prietenie” afișată de aproape zece ani încoace

Pentru a înțelege preferința lui Xi față de Putin, cu toate că economia Chinei este foarte împletită cu cea a Occidentului, unii observatori politici spun că nu trebuie de luat în considerare doar viziunea Beijingului asupra viitorului lumii, ci și trecutul celor doi lideri de stat.

„Diferența de vârstă dintre ei este de doar câteva luni. Părinții amândurora au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial. Amândoi s-au confruntat cu dificultăți în tinerețe și amândoi au fete”, explică Aleksandr Gabuev, expert în relațiile sino-ruse la centrul de reflecție Carnegie Endowment for International Peace. „Și amândoi tind tot mai mult să devină un împărat, respectiv un țar, și sunt la fel de obsedați de revoluții colorate”, adaugă el.

Potrivit lui Gabuev, intimitatea dintre cei doi a început la cel de-al 25-lea summit Asia-Pacific, desfășurat pe 5-7 octombrie 2013 în Bali. Încheierea acestui summit a coincis cu ziua de naștere a lui Putin, iar liderul de la Kremlin a improvizat o petrecere cu Xi Jinping, aflat în funcție pe atunci de doar câteva luni.

Ulterior, Putin a declarat despre acea petrecere că l-a servit cu vodcă pe Xi și au mâncat sendvișuri împreună, iar liderul chinez i-a dat un tort. „Nu am mai avut cu niciun coleg străin o astfel de relație”, a susținut liderul de la Kremlin.

Cu trei săptămâni înainte de a lansa invazia din Ucraina, Putin s-a deplasat la Beijing, prilej cu care a primit medalia de prietenie din partea lui Xi. „Este cel mai bun și cel mai intim prieten al meu”, a spus Xi, anunțând un „parteneriat fără limite”.

Liderul chinez și-a menținut această poziție chiar și după ce Putin și-a trimis soldații în Ucraina. Ba mai mult, Beijingul a preluat retorica Moscovei, dând vina pe NATO pentru că Putin și-a agresat țara vecină și ferindu-se să pronunțe cuvântul război, înlocuit cu „criza din Ucraina”.

Apropiați, dar nu și egali

Îngrijorările cresc în privința posibilității ca Beijingul să furnizeze arme Moscovei. Săptămâna trecută, POLITICO a relatat că Rusia a primit de la companii chineze, inclusiv una legată de regimul de la Beijing, circa 1.000 de puști de asalt și alte echipamente care ar putea fi folosite în scopuri militare, printre care piese de drone.

Forțele armate chineze și cele ruse au participat la mai multe exerciții comune în afara Europei, cel mai recent desfășurând exerciții navale în Golful Oman împreună cu Iran.

Kremlinul a anunțat că cei doi lideri de stat vor semna marți până la o duzină de acorduri, în principal în domeniul comerțului. Unii experți afirmă că cele două părți sunt interesante să pună accent pe sectorul energetic și să depună mai multe eforturi pentru a tranzacționa în propriile monede.

Xi s-a deplasat totodată la Moscova pentru a relua discuția asupra așa-zisului său plan de pace în 12 puncte pentru Ucraina. Discuțiile pe această temă, despre care Kremlinul spune că „merită atenție”, au avut loc luni seara. Însă acest plan, care de fapt reprezintă o înșiruire de principii, nu pași concreți de mediere și soluționare, este ambiguu. Deși Beijingul pledează pentru respectarea suveranității și instaurarea păcii, totuși reia retorica Moscovei cu privire la neîntărirea securității unui stat în detrimentul altora (principiu încălcat de altfel de Rusia), o critică voalată la adresa dorinței Ucrainei de a adera la NATO.

De fapt, principalul interes al regimului de la Beijing este „să blocheze Rusia ca partener junior pe termen lung al Chinei”, afirmă Ryan Hass, cercetător la centrul de reflecție Brookings Institution. „Pentru Xi, consolidarea Rusiei ca partener junior al Chinei este fundamentală pentru viziunea sa de regenerare națională”, adaugă el.

Pentru a realiza acest lucru, Xi are nevoie de Putin la putere în Rusia. „Obiectivul Chinei este să protejeze Rusia în fața eșecului și să-l protejeze pe Putin de cădere”, conchide Richard Hass.