Persoanele înstărite „prezintă un risc mai mare de cancer” arată un nou studiu realizat la Universitatea din Helsinki, Finlanda, care a examinat relația dintre statutul socio-economic și o serie de boli.

Oamenii bogați prezintă un risc genetic mai mare de cancer decât cei săraci FOTO: pixabay

Potrivit unui articol publicat în nypost.com , rezultatele studiului au relevat că cei care au privilegiul de a se bucura de un nivel ridicat de bunăstare socială au, de asemenea, un risc genetic mai mare de a suferi de cancer de sân , de prostată și de alte tipuri de cancer.

În schimb, cei mai puțin bogați sunt genetic mai predispuși la diabet și artrită, alături de depresie, alcoolism și cancer pulmonar, au declarat experții.

Conducătoarea studiului, Dr. Fiona Hagenbeek, de la Institutul de Medicină Moleculară al universității din Finlanda (FIMM), a declarat că rezultatele inițiale ar putea duce la adăugarea scorurilor de risc poligenic - utilizate pentru a măsura riscul de boală pe baza geneticii - la protocoalele de screening pentru anumite boli.

„Înțelegerea faptului că impactul scorurilor poligenice asupra riscului de boală este dependent de context poate duce la protocoale de screening stratificat suplimentar. De exemplu, în viitor, protocoalele de screening pentru cancerul de sân ar putea fi adaptate astfel încât femeile cu un risc genetic ridicat și care au un nivel de educație ridicat să beneficieze de un screening mai devreme sau mai frecvent decât femeile cu un risc genetic mai scăzut sau mai puțin educate”, a declarat Dr. Hagenbeek pentru South West News Service.

Cum explică specialiștii

Pentru a realiza studiul, echipa doctorului Hagenbeek a obținut date genomice, de statut socio-economic și de sănătate de la aproximativ 280.000 de finlandezi cu vârste cuprinse între 35 și 80 de ani.

Studiile anterioare ar fi arătat prezența unor diferențe de risc, similare cu ceea ce au descoperit cercetătorii de această dată. Cu toate acestea, acest studiu a fost prezentat ca fiind primul care a căutat această legătură în cazul a 19 boli comune țărilor cu venituri ridicate.

„Recunoașterea faptului că un astfel de context contează, de asemenea, atunci când se încorporează informațiile genetice în asistența medicală este un prim pas important. Dar acum, putem arăta că predicția genetică a riscului de boală depinde, de asemenea, de mediul socio-economic al unui individ. Așadar, în timp ce informațiile noastre genetice nu se schimbă de-a lungul vieții, impactul geneticii asupra riscului de boală se schimbă pe măsură ce îmbătrânim sau ne schimbăm circumstanțele”, a explicat medicul.

Cercetătorii au subliniat că se pot face lucrări suplimentare pentru a înțelege pe deplin legăturile dintre anumite profesii și riscul de boală. De asemenea, ar trebui efectuate studii și în țările cu venituri mai mici, au mai spus ei.

„Studiul nostru s-a axat doar pe persoane cu ascendență europeană și va fi, de asemenea, important în viitor să vedem dacă observațiile noastre privind interacțiunea dintre statutul socio-economic și genetica pentru riscul de boală sunt reproduse la persoane cu ascendență multiplă din țări cu venituri mai mari și mai mici”, a spus dr. Hagenbeek.

„Mai degrabă, ar trebui să investigăm și apoi să includem circumstanțele care modifică riscul genetic atunci când realizăm predicția bolilor”, a spus ea.