Un cercetător rus specializat în Rusia post-sovietică explică într-o serie de postări pe contul său de Twitter ce nu înțeleg occidentalii care fac presiuni asupra Ucrainei să accepte cererile lui Vladimir Putin în speranța că liderul de la Kremlin și-ar putea înceta agresiunea.

Kamil Galeev, expert în Rusia post-sovietică la Wilson Center, spune că rușii își doresc războiul, iar Putin nu face decât să răspundă acestei doleanțe pentru a rămâne popular pe plan intern.

„Văd că mulți își doresc să se facă presiuni asupra Ucrainei pentru «negocieri» (= concesii). În același timp, cred că susținătorii împăciuirii nu înțeleg motivele rușilor. Invazia rusă este motivată de preocupări de politică *internă*. Atât timp cât ele rămân valabile, războiul nu se poate opri”, își începe explicațiile cercetătorul rus.

Menținerea la putere, o obsesie a lui Putin

Galeev precizează că popularitatea lui Putin a crescut în primele sale două mandate la Kremlin (2000 - 2008) pe fondul unei anumite bunăstări survenite de la un an la altul în urma creșterii prețurilor la petrol. Îmbunătățirea nivelului de trai, produsă după haoticii ani ’90, au sporit legitimitatea lui Putin în Rusia.

„Așadar, putinismul timpuriu a funcționat în principal cu… creștere economică -> mai multă legitimitate”, afirmă el.

Potrivit cercetătorului rus, războaiele au jucat de asemenea un rol, dar, obiectiv vorbind, ele au fost mai mult o parte, într-adevăr importantă, a unui mix.

Apoi, declinul economic resimțit începând cu 2011 a produs o schimbare a regimului Putin.

„După 2011, acest lucru a început să nu mai funcționeze. În primul rând, prețurile la petrol au încetat să crească -> boom-ul economic s-a încheiat. În al doilea rând, și mai important, Kremlinul a văzut că mecanismele de atribuire nu mai funcționează. Oamenii atribuie prosperitatea lor relativă grațiilor (lui Putin, n. red.), tot mai puține”, subliniază Galeev.

Punctul de cotitură în regândirea legitimității regimului din Rusia

În opinia sa, un punct de cotitură simbolic a avut loc după ce Putin a asistat la o luptă MMA, desfășurată în 2011 la Moscova, între rusul Aleksandr Emilianenko și americanul Jeff Monson.

Lupta s-a încheiat cu Victoria lui Emelianenko, iar Putin, premier la acea vreme, a luat microfonul pentru a ține un discurs. În mod neașteptat pentru el, cei 22.000 de spectatori aflați în tribune l-au huiduit, ceea ce l-a determinat să părăsească ringul și sala.

„Asta trebuie să-l fi durut. În primul rând, Putin nu prea iese în public. Majoritatea aparițiilor sale în public sunt false”, scrie Galeev, precizând că liderul de la Kremlin este însoțit în majoritatea vizitelor sale de același grup de ofițeri din serviciul său de protecție și pază care sunt deghizați fie în „pescari”, fie în „vizitatori la biserică” etc.

„De ce a mers în arenă? Cel mai probabil a presupus că intelighenția putredă ar putea fi împotriva mea, dar cel puțin publicul meu de bază, «bărbații adevărați», îmi este fidel. Așadar, trebuie să-i strâng în jurul meu. Sună bine (în teorie, n. red.), dar nu funcționează (mereu în realitate, n. red.)”, punctează el.

Odată cu încetarea creșterii economice, legitimitatea lui Putin a intrat în declin. Prin urmare, era nevoie de o nouă sursă de legitimitate. Din acel moment, politica externă a început să capete un rol în creștere, cu escaladarea ca sursă principală de legitimitate, scrie Kamil Galeev.

Ce nu înțeleg occidentalii despre Rusia lui Putin?

„Ceea ce mi se pare complet absurd la mare parte din putinologie este că aceasta tinde să atribuie deciziile lui Putin preocupărilor legate de politica externă în timp ce ignoră aproape complet politica internă. Se vorbește mereu despre «geopolitică», <<geosecuritate», dar niciodată despre păstrarea puterii pe plan intern”, subliniază cercetătorul rus.

Potrivit lui Galeev, Putin nu este vreun „geniu malefic care controlează totul”. „Este invers. El urmează opinia publică, dar nu în sensul a ceea ce oamenii spun explicit (nimănui nu-i pasă), ci în sensul a ceea ce ei își doresc implicit. Iar oamenii (din Rusia, n. red.) își doresc război”, precizează el.

Dacă Putin ar fi pașnic, atunci ar fi ridiculizat și considerat patetic. În schimb, când declară că „luptă împotriva NATO” și depune eforturi pentru o escaladare pe plan global, devine „cu adevărat popular”, remarcă Kamil Galeev.

„Iar el vrea să fie popular. Prin urmare, el trebuie să declanșeze războaie, deoarece asta își doresc oamenii și așa își doresc să îl vadă”, adaugă el.

În opinia sa, războiul din Ucraina nu se poate încheia cu pace, deoarece Kremlinul va considera orice tratat semnat ca o modalitate de a câștiga timp pentru a-și regrupa armata. „De ce le-ar onora? Așa cum a subliniat Serghei Kirienko (director adjunct al Administrației Prezidențiale Ruse, n. red.): «statul rus nu se bazează pe tratate». Oamenii vor urî tratatele și se vor bucura când vor fi încălcate”, afirmă Galeev.

Avertisment pentru americani și nu numai

Cercetătorul rus le transmite americanilor că rușii cred că luptă împotriva lor în Ucraina „Mulți americani percep războiul din Ucraina ca un conflict regional departe de granițele Statelor Unite. Dar nu arată așa din perspectiva rusă. Din perspectiva rusă, este vorba de un război global cu Statele Unite. Dacă Rusia obține concesii, înseamnă că a câștigat (prima rundă)”, explică Kamil Galeev.

„Cu alte cuvinte, încheierea păcii cu Rusia o va face mult mai agresivă. Încă o dată, din perspectiva rusă, este vorba de un război global împotriva Statelor Unite. Când a început războiul, mulți din Rusia au ezitat, deoarece ar fi „prea riscant”. Acum vor vedea că nu există niciun risc”, insistă cercetătorul rus.

„Nu este «războiul lui Putin». Este mai degrabă un «război rusesc», în care Putin trebuie să urmeze sentimentele publicului doar pentru a se menține la putere. Se desfășoară sub presiunea publicului. Și oricare ar fi succesorul său, fie un „liberal”, fie un „patriot”, va fi supus aceleeași presiuni”, conchide Kamil Galeev.

Cercetătorul de la Wilson Center, un centru de reflecție cu sediul în Washington DC, face aceste comentarii plecând de la un articol din „The Washington Post” potrivit căruia administrația Biden i-ar fi transmis în privat conducerii Ucrainei că există o „oboseală” în Statele Unite față de război și i-ar fi cerut să fie deschisă la negocieri cu Rusia.

Generalul australian în rezervă Mick Ryan atenționa săptămâna trecută că cea mai mare vulnerabilitate a Ucrainei nu provine de pe câmpul de luptă, ci din „oboseala” occidentalilor de a-și continua susținerea ei în contextul creșterii prețurilor la energie și a inflației.