De ce nu se duc sirienii la frații lor din Golf
Răspunsul e foarte scurt, de fapt: pentru că nu sunt frații lor. Adică sunt frații lor în sens larg, au două mâini, două picioare, doi ochi și o gură. Și sirienii și saudiții și cei din Emirate, ba chiar și kuweitienii. În rest, Siria e soră cu statele din Golf exact cum e România cu Norvegia. Ce, nu suntem frați cu norvegienii? Păi nu suntem noi românii albi la culoare ca gemenii noștri norvegieni? Păi nu suntem noi creștini, ba chiar e și-un procent de ortodocși în Norvegia? Păi n-au norvegienii biserici de lemn cu turle înalte fix ca-n Maramureș? Ce, astea nu-s destule argumente cât să demonstreze faptul că osul de viking e totuna cu osul de dac?
Siria, cultural, e mult mai aproape de Europa decât va fi vreodată de Arabia Saudită. Sirienii sunt arabi mediteraneeni, ca vecinii lor libanezi, cu un stil de viață complet diferit față de statele din Golf. Faptul că acum acolo e un război dement e urmare a unei complicate situații politice, nu e consecința directă a fanatismului religios practicat de populația majoritară.
Așadar, Siria, spre deosebire de statele din Peninsula Arabică este și a fost un stat laic. Compoziția ei religioasă spune că 74% dintre locuitori sunt suniți, aici intrând și secta sufi, netolerată în țările musulmane cu dictaturi religioase. 13% sunt șiiți, niște musulmani deloc populari printre ăia care stau în Arabia Saudită. Dintre șiiții ăștia, o parte sunt alawiți, ca și președintele al-Assad, musulmani care cred în reîncarnare și care pentru prostioara asta și-ar pierde căpățâna în regatul saudit. Mai au și procente de creștini și druzi în populație, ba chiar și niște evrei rătăciți istoric pe-acolo. Siria o fi fost cu sula-n coasta Israelului, dar dictatorul Al Assad n-avea chef de fundamentalism religios (îl interesau mai tare inamicii politici), așa că a susținut un program de refacere a sinagogilor istorice de pe teritoriul Siriei. De altfel, în 2001, Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat Siria și s-a rugat în Moscheea Omeiadă din Damasc la mormântul Sfântului Ioan Botezătorul. Credeți că Ioan Botezătorul ar fi stat bine mersi secole de-a rândul la Medina, să zicem, iar papa ar fi fost invitat să se roage acolo? De ce i-ar primi Arabia Saudită pe rătăciții ăștia de sirieni? Și de ce ar fugi sirienii de bombe+fundamentalism ca să ajungă într-o țară cu fundamentalism+fundamentalism?
Trecând de problema religioasă, ajungem la cea a banilor. Vocișoara ușor nerușinată a est-europenilor țipă pe un ton ridicat că arabii din Golf sunt așa de bogați, de ce să ne rupem noi de la gură pentru niște migranți care au fugit din Siria nu de bombe, ci de sărăcie. Am zis nerușinată în condițiile în care România a dat vreo 4 milioane din fiii ei Europei ca migranți economici. Da, Golful geme de bogăție, dar în niște condiții cu totul speciale. Banii vin (cei mai mulți) din resurse naturale și nu sunt reinvestiți în alte industrii care să creeze locuri de muncă, ci intră în buzunarele celor mai influente clanuri din regiune. Totuși, acolo unde statul investește în diverse alte industrii (ca în Emirate), forța de muncă e asigurată masiv de străini. Există deja sirieni care lucrează în Dubai, cum există și români care lucrează în Dubai, dar nici unii dintre ei nu își fac planuri să rămână definitiv acolo pentru simplul motiv că e aproape imposibil să devii cetățean al acestor state sau să stai în ele dincolo de un contract de muncă. Sigur, există și munca de jos, în construcții sau treburi casnice, care absoarbe mulțimi de pakistanezi, indieni sau alte naționalități, în condiții uneori mai nasoale decât sclavia. Sigur, chiar dacă refugiații nu pot fi absorbiți de o piață a muncii normală, de ce, totuși, Arabia Saudită nu-și folosește banii ca să-i ajute? Primul răspuns la îndemână ar fi că Arabia Saudită&comp finanțează tot felul de golani care întrețin războiul în Siria. De ce ar băga bani în unii care fug ca dracu’ de tămâie de ce finanțează ei?
Mai există o mică problemă în Peninsula Arabică. Mediul natural e foarte neprietenos (deșert) așa că orice extindere a spațiului de locuit e foarte costisitoare. Se întrebau niște somități în urbanism pe Facebook de ce nu sunt găzduiți refugiații în corturile dotatate cu aer condiționat de lângă Mecca. Vedea-i-aș pe ei cazați în deșert într-un cort cu aer condiționat, cu toată familia dacă se poate. Presupunând că n-ar absorbi populația de refugiați și că ar face niște tabere cu aer condiționat în deșert, ca ele să fie locuibile uman, costurile ar fi uriașe, începând cu apa care nu se găsește săpând o groapă în pământ.
Vine la rând stilul de viață. Sirienii urbani, ca și libanezii, sunt oameni cărora le place să trăiască după tipic occidental. Alcoolul nu e tabu, pentru că ne aflăm, la 2000 de ani distanță, e drept, de locurile unde Dionisos își făcea de cap. Vinurile libaneze și siriene sunt de găsit pe listele celor mai luxoase restaurante ale lumii pentru simplul motiv că există o industrie a vinului în zonă. După cum știți, în Arabia Saudită alcoolul e complet interzis, iar în restul Golfului, în mare, străinii pot bea în anumite locuri, de obicei baruri ale hotelurilor de lux. Dar nu toți străinii, ci doar cei care nu sunt musulmani.
Mai e problema micuță a tratamentului femeilor. Siria, fiind o țară laică, are școli mixte, căsătorie monogamă cu vârsta limită de 17 ani, vot pentru femei din 53 (România din ’38), femei în armată, femei în politică, ba chiar și niscaiva feministe. Siriencele, în general, nu-și acoperă fața cu burka. Toată această enumerare i-ar da dureri de cap și de stomac unui cetățean saudit, care sigur n-ar vedea într-o siriancă din middle class “o soră”, ci o satană destabilizatoare a adevăratelor valori islamice.
Cam asta e pe scurt cu “frații arabi”. Ăia care chiar sunt apropiați de Siria cultural au primit, slavă cerului: 2 milioane Turcia, Iordania 750 de mii (la o populație de 6 milioane și jumătate de oameni), Liban 1 milion 500 de mii (deși Siria n-a fost cel mai drăguț vecin posibil).
