Cercetătorii de la Universitatea din Sydney au descoperit că nu evaluăm mâncarea doar pe baza calităților sale, ci suntem influențați de ceea ce am văzut anterior, un fenomen în lanț cunoscut sub numele de „serial dependence”.

Deși nu există un corespondent în limba română pentru termenul englezesc „serial dependence” ce descrie fenomenul în care evaluările sau percepțiile anterioare influențează judecățile ulterioare, cea mai apropiată adaptare pentru a păstra similitudinea, ar putea fi expresia „dependenta secvențială” sau „dependența în lanț”– o traducere literală ce ar putea fi înțeleasă în contextul psihologic. Sau i-am mai putea spune și „dependența de ordine” ori „de evaluare”.

Revenind însă la studiul clinic, publicat în Current Biology , acesta a fost realizat de profesorii David Alais și Thomas Carlson de la Școala de Psihologie din cadrul Universității din Sydney, în colaborare cu profesorul David Burr de la Universitatea din Florența. Cercetarea arată că, atunci când oamenii evaluează imagini cu alimente în funcție de atractivitate și conținut caloric, această evaluare nu se face în mod izolat. Dimpotrivă, este subtil influențată de judecățile anterioare.

Descoperirile ar putea ajuta psihologii să trateze tulburările alimentare

Așadar, dependenta de mâncare secvențială apare atunci când persoanele fac o serie de alegeri succesive. În contextul alimentației, dacă cineva evaluează un aliment ca fiind foarte atrăgător, este probabil să evalueze următoarea imagine cu aliment într-o manieră mai favorabilă, indiferent de conținutul său caloric sau de atractivitate. Același principiu funcționează și în sens invers. O mâncare care a fost considerată neatractivă influențează negativ percepția asupra unei mâncări ulterioare, făcând-o să pară mai puțin apetisantă.

Descoperirile ar putea ajuta psihologii să dezvolte tratamente pentru persoanele cu tulburări alimentare, ajutându-le să mănânce mai mult sau mai puțin, și ar putea fi utile pentru specialiștii în marketing în prezentarea meniurilor alimentare.

Autorul principal al studiului, profesorul David Alais, a declarat: „Condițiile experimentale pentru dependența secvențială nu sunt foarte diferite de experiențele noastre cotidiene cu imaginile alimentelor, cum ar fi atunci când răsfoim un meniu de livrare sau un meniu pe telefon. Prin urmare, dependența de evaluare ar putea influența milioane de alegeri alimentare în fiecare zi”.

Bărbații, mai atrași de alimentele cu un conținut caloric mai ridicat, decât femeile

Cercetătorii au desfășurat experimente cu peste 600 de participanți care au evaluat diverse imagini cu alimente, atât în funcție de conținutul caloric, cât și de atractivitate. Rezultatele au dezvăluit un model clar de dependență secvențială - evaluările participanților tindeau să urmeze ratingul anterior.

De exemplu, o evaluare ridicată pentru un anumit aliment a condus la o evaluare mai mare pentru alimentul următor, creând astfel o reacție în lanț a evaluărilor interconectate, în loc de unele independente.

Deși studiul a constatat că bărbații au tendința de a evalua alimentele cu un conținut caloric ridicat ușor mai sus decât femeile, efectul general al dependenței secvențiale nu a fost influențat de sex și a fost similar pentru toți participanții.

Cum ne păcălește creierul în alegerea alimentelor

„Acest studiu evidențiază prejudecățile cognitive care intervin atunci când evaluăm mâncarea. Creierul nostru este predispus să asimileze informațiile din stimuli anteriori, astfel că putem fi atrași de un anumit preparat după ce am văzut o imagine similară apreciată”, a remarcat profesorul Alais.

Prejudecățile cognitive sunt modurile greșite sau eronate de a gândi, care ne afectează modul în care vedem lucrurile și luăm decizii. Ele sunt ca niște „trucuri” pe care le face creierul nostru pentru a simplifica lucrurile, dar uneori aceste trucuri ne pot duce la concluzii greșite.

Co-autorul studiului, profesorul Thomas Carlson, a completat: „Cercetările noastre anterioare au arătat că creierul procesează conținutul caloric perceput al alimentelor în doar câteva milisecunde. Va fi fascinant să observăm cum interacționează aceste prejudecăți cognitive cu procesarea vizuală în studiile viitoare”.

Cercetarea creierului și marketingul alimentar: consumul și tulburările alimentare

Pe lângă interesul imediat pentru neuroștiințele vizuale care explorează modul în care creierul nostru procesează imaginile, această cercetare are aplicații utile potențiale.

Pentru specialiștii în marketingul alimentelor și proprietarii de restaurante, înțelegerea dependenței secvențiale ar putea îmbunătăți strategiile de atragere a clienților pentru ofertele din meniu. Prin aranjarea articolelor cu atractivitate ridicată sau a alimentelor bogate în calorii într-o anumită secvență, aceștia ar putea influența percepțiile consumatorilor și, în consecință, să stimuleze vânzările.

Această cercetare are, de asemenea, potențialul de a juca un rol în mediul clinic, în special în abordarea obezității, a comportamentului alimentar compulsiv, a bulimiei și a altor tulburări alimentare conexe.

Prin recunoașterea modului în care evaluările anterioare ale alimentelor pot influența alegerile ulterioare, terapiile cognitiv-comportamentale ar putea fi adaptate pentru a valorifica aceste descoperiri, ajutând oamenii să-și reconfigureze percepțiile și procesele de luare a deciziilor legate de alimentație.

Această abordare ar putea promova obiceiuri alimentare mai sănătoase și ar putea susține intervenții eficiente pentru persoanele care se confruntă cu tulburări alimentare.

Profesorul David Alais și echipa sa au descoperit anterior tendințe vizuale similare la persoanele care utilizează aplicații de întâlniri sau care evaluează frumusețea operelor de artă.