Romania s-a confruntat cu proteste antiguvernamentale de amploare in ultimii ani, cel mai recent fiind cel din luna august a acestui an. Cu toate acestea, realizarile acestor proteste au fost modeste si de scurta durata, iar Partidul Social Democrat continua sa-si mentina puterea.

In timp ce protestatarii si partidele din Opozitie se unesc in lupta anticoruptie, au opinii extrem de diferite asupra problemelor sociale si economice, iar astfel capacitatea lor de a schimba directia politicii romanesti este redusa, se arata intr-un editorial publicat pe site-ul London School of Economics and Political Science (Scoala de Stiinte Economice si Politice din Londra/ LSE), semnat de Daniel Brett, citat de  Ziare.com

Daniel Brett este conferentiar asociat la Open University, iar anterior a predat la Universitatea din Indiana si la Scoala de Studii Slavone si Est-Europene.

Autorul aminteste de protestele declansate de situatia Rosiei Montane, incendiul din clubul Colectiv, scandalul cu dezinfectantii, dar si cele declansate de incercarile repetate ale Puterii de a schimba legislatia anticoruptie.

Intrebari fara raspuns

"Protestele sunt adesea inglobate de jurnalisti in titluri precum 'Romania isi incepe in sfarsit revolutia' si sunt frecvent prezentate ca fiind momentul in care se va schimba ceva. Cu toate acestea, Romania inca asteapta revolutia. Prin urmare, merita sa ne intrebam daca protestele au obtinut ceva substantial sau daca acestea doar au intarziat consolidarea puterii PSD.

De exemplu, de ce a reusit PSD, dupa demisia umilitoare in urma incendiului din Colectiv si a protestelor de la acea vreme, sa obtina din nou puterea in urma alegerilor locale si parlamentare un an mai tarziu? De ce mobilizarile publice au avut succes pe termen scurt in a opri PSD si aliatii sai, dar nu au avut succes in a preveni schimbarea masurilor anticoruptie? Si de ce noile forte politice nu isi fac simtita prezenta si nu avanseaza in alegeri?

Unii s-ar putea intreba daca Romania este blocata intr-un ciclu repetitiv. Intr-adevar, exista o stare generala de rau in societatea romaneasca si acest lucru se reflecta in ineficienta miscarilor de protest de a produce schimbari substantiale pe termen lung in viata romaneasca", noteaza autorul.

Societatea romaneasca, profund divizata

Daniel Brett scrie ca unul dintre motivele pentru care protestele nu au reusit sa obtina un rezultat concret este faptul ca societatea romaneasca este una divizata, in special din cauza problemelor sociale si celor economice.

"Pe de o parte, protestele pot fi vazute ca reflectand toate sectiunile societatii si ale politicii. Stanga, centru si dreapta pot si chiar protesteaza fata de PSD. Acesta este cel mai mare atu, dar si cea mai mare slabiciune a protestatarilor.

Desi problemele principale sunt coruptia si democratia, in cadrul miscarii de protest exista doua linii critice: prima se refera la aspecte sociale si a doua la probleme economice. Acest lucru ofera o perspectiva asupra problemelor cu care se confrunta cei care se opun Partidului Social Democrat.

Exista o diviziune profunda in societatea romaneasca in ceea ce priveste problemele sociale si aceasta a fost exploatata efectiv de catre PSD si aliatii lor pentru a-si dispersa oponentii. Problema casatoriei intre persoane de acelasi sex si drepturile LGBT sunt profund controversate", se mai arata pe site-ul LSE.

Protestele nu se refera exclusiv la coruptie, mai scrie Brett, ci si la o respingere mai larga a ordinii politice si sociale si la dorinta de a vedea un alt tip de Romanie, nu doar din punct de vedere politic, ci si social.

"Pe de alta parte, la proteste exista adesea ultrasi din cluburile de fotbal locale care tind sa fie nationalisti, daca nu rasisti si intoleranti. Exista, de asemenea, multi participanti care sunt conservatori si nationalisti sociali, dar se opun pur si simplu coruptiei.

Nationalismul sovinist este o mostenire a nationalismului pe care Ceausescu incerca sa-l legitimeze. Acest nationalism a fost mentinut de Frontul Salvarii Nationale (NSF) dupa revolutia din 1989 si a ramas parte din arsenalul discursiv desfasurat de succesorii FSN (in primul rand PSD).

Prin urmare, este relativ usor ca autoritatile si sustinatorii lor din mass-media sa eticheteze protestatarii ca fiind fascisti, dar si militanti pentru drepturile LGBT", potrivit sursei citate.

Opozitia slaba

O alta problema evocata de autor este lipsa unei miscari social-liberale coezive, intrucat liberalii nu se pot decide asupra directiei economiei romanesti.

"Coruptia se afla in centrul explicatiilor privind disfunctionalitatea economiei, dar in timp ce unii vad ca coruptia contribuie la cresterea inegalitatii, altii o vad ca aceasta impiedica dezvoltarea unei economii de piata functionale libere. Cei care sunt preocupati de inegalitate sunt preocupati de protestele fata de coruptie care sunt capturate de vocile neoliberale de clasa mijlocie care nu au nici un interes in inegalitate si saracie", argumenteaza Daniel Brett.

O alta problema semnalata de autor mai este si esecul noilor partide, cum ar fi Uniunea Salvati Romania sau Demos (Partidul Democratiei si Solidaritatii), de a-si transmite mesajul catre populatie, in conditiile in care majoritatea canalelor media sunt aliate Puterii.

In plus, protestatarii si partidele de Opozitie din Romania nu au un plan coerent, nu ofera ceva concret alegatorilor privind domeniile social si economic.

De asemenea, "nu exista nici o incercare reala de a explica modul in care coruptia, mita si autoritarismul contribuie la scaderea calitatii vietii in mediul rural", asta in contextul in care voturile cetatenilor din mediul rural sunt pretioase.

"Pana cand nu exista o adevarata amenintare electorala pentru a atrage alegatorii traditionali ai PSD - atat la alegerile locale, cat si cele parlamentare -, PSD va ramane dominant din punct de vedere politic si va putea ignora in continuare protestatarii din strazi. Discrepanta dintre oamenii din strada si restul tarii demonstreaza ca o Opozitie coerenta si reala pentru PSD nu exista", conchide articolul.

Distribuie Distribuie Comentarii