Tribunalul București susține că șeful Romarm a fost presat politic să demareze producția de măști, menționând că ancheta este prea veche ca să justifice arestarea. În ceea ce îl privește pe Alexandru Pițurcă, magistratul reține că implicarea acestuia ar fi mai redusă.

În cazul șefului Romarm, Gabriel Țuțu, instanța a motivat neluarea unei decizii a arestului preventiv prin faptul că „presupusele fapte s-au petrecut în anul 2020, în plin context pandemic, când era obiectiv necesară achiziționarea în timp scurt de măști de protecție sau de linii de producție pentru acestea de pe orice piață disponibilă, în condițiile în care atât transporturile aeriene, cât și piețele europene nu erau disponibile, deoarece și aceste țări se confruntau cu probleme similare. În acest context trebuie privită apelarea la un producător chinez – și cu specificațiile de produs oferite de acesta”.

Astfel, instanța subliniază că „firește că aceasta nu înseamnă că este scuzabilă încălcarea legii, dar, în procesul de individualizare a alegerii măsurii preventive, împrejurările mai sus arătate diminuează gradul de pericol social concret în cauză”.

Rolul subordonat și situația pandemică, printre motivele invocate de judecători

De asemenea, instanța a mai notat că o altă împrejurare ce diminuează gradul de pericol social concret „este rolul subordonat” al inculpatului. „Inculpatul a fost numit de un partid politic la conducerea (...), pe criterii politice și era supus comandamentelor decidenților politici superiori, care insistau că trebuie achiziționate de urgență și de pe orice piață disponibilă, măști și linii de producție pentru măști”, a mai arătat instanța.

Judecătorii concluzionează astfel că „inculpatul avea deci o marjă de manevră destul de redusă, împrejurare care, chiar dacă nu-l absolvă de răspundere penală, îi reduce gradul de pericol social concret al presupuselor fapte”.

Instanța arată și că „este corectă observația inculpatului din declarația sa că Parchetul a luat pur și simplu valoarea contractului și a considerat-o drept prejudiciu, deși s-au produs circa 5 milioane de măști de protecție dintre care o parte au fost vândute și o altă parte distribuită salariaților (....). Cu alte cuvinte, în cauză prejudiciul este mai mic decât cel reținut de Parchet, împrejurare ce contribuie și la reducerea gradului de pericol social concret al faptelor reținute în sarcina inculpatului”, nefiind nici o expertiză care să determine valoarea prejudiciului.

Un alt factor: timpul

„Decretul din martie 2020 prin care s-a instituit starea de urgență pe întreg teritoriul României crea posibilitatea efectuării de achiziții publice în mod derogatoriu de la legea achizițiilor publice (fără licitație, cu un singur producător, cu încredințare directă). Cu alte cuvinte, se cuvin reverificate încălcările legii invocate de Parchet, fiind perfect posibil ca o parte dintre acestea să nu mai subziste, lucru ce, de asemenea, reduce gravitatea concretă a faptelor imputate inculpaților (în special a faptei de abuz în serviciu, a cărei descriere ocupă circa 90% din referat)”, mai arată motivarea.

De altfel, judecătorii subliniază că, „la individualizarea măsurii (ca una mai blândă) trebuie reținute încercările repetate ale acestuia de a se obține remedierea defecțiunilor și asigurarea unui flux de producție optim, lucru ce demonstrează, cel puțin în parte, buna sa credință și îndreptățește instanța să creadă că nu este oportună luarea celei mai severe măsuri preventive. Dar factorul determinant ce va orienta instanța în alegerea măsurii controlului judiciar este trecerea timpului”.

Judecătorii arată și că „factorul “timp” devine esențial, deoarece pericolul concret pentru ordinea publică s-a estompat odată cu trecerea timpului, în cauză subzistând doar un pericol”.

Ce spune DNA în cazul fiului lui Victor Pițurcă

În cazul lui Alexandru Pițurcă, magistratul susține că implicarea sa ar fi mai redusă și arată că, în condițiile în care tatăl său a fost pus sub control judiciar de DNA, nu se justifică arestarea lui, instanța motivând că „(timpul scurs de la data presupuselor fapte, estomparea pericolului concret odată cu trecerea timpului, lipsa antecedentelor penale) își mențin valabilitatea și în privința acestui inculpat și sunt întărite de altele suplimentare care justifică luarea și față de acest inculpat, a măsurii preventive a controlului judiciar”.

Magistrații notează în cazul său și că „a avut o participație și o contribuție mult mai redusă la presupusa săvârșire a faptelor ce fac obiectul acestui dosar. Parchetul reține în sarcina sa o singură infracțiune de cumpărare, ce s-ar fi săvârșit la data de 10.04.2020, deci în urmă cu aproape 3 ani. Luarea măsurii controlului judiciar se impune și din perspectiva egalității de tratament”.

„Este evident că suspectul... (.....) a avut o contribuție egală și chiar mai mare la presupusa săvârșire a faptelor ce fac obiectul prezentei spețe, prin prisma experienței de viață superioare, a disponibilităților bănești, a abilității de a se implica în afaceri și de a-și crea relațiile sociale necesare. Cu toate acestea, deși cei 2 sunt acuzați de aceeași faptă de cumpărare de influență, în mod inexplicabil, Parchetul se mulțumește cu măsura controlului judiciar față de inculpatul ... (fără a face propunere de arestare preventivă), făcând acest lucru în privința inculpatului ..., deși acuzația era similară, încălcând astfel principiul egalității de tratamen”, au mai notat magistrații.

Instanța a mai punctat următoarele: „reținând că buna desfășurare a procesului penal poate fi asigurată prin luarea măsurii controlului judiciar fiind pe deplin suficientă în acest caz, se va lua și față de inculpatul ... această măsură, pe o durată de 60 de zile”.

„Trebuie punctat și faptul că, din considerente ce țin de respectarea dreptului la viața familială și privată, nu se va impune interdicția celor 2 membri ai familiei ... de a nu ține legătura unul cu altul. De asemenea, este suficientă pentru buna desfășurare a procesului penal ca inculpații ... și ... să nu părăsească teritoriul României”, a subliniat instanța.

Acuzațiile DNA

„Pe fondul pandemiei generate de virusul COVID – 19, în perioada 19 martie 2020 – 16 septembrie 2021, suspectul Țuțu Gabriel, în calitatea menționată mai sus, cu încălcarea dispozițiilor legale, ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte și o societate controlată de cealaltă persoană cercetată în prezenta cauză (n.r. Victor Piţurcă), în condiții dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziție publică (ce vizau cumpărarea a șapte utilaje neconforme de producere a măștilor de protecție). Prin demersurile menționate mai sus, CN Romarm SA a fost prejudiciată cu suma de 8.647.584 lei, reprezentând contravaloarea utilajelor menționate mai sus, valoarea materiei prime și ulterior contravaloarea unor piese și servicii conexe (în afara contractului)", a fost una din acuzații DNA.

Totodată, procurorii au susținut că în intervalul martie -aprilie 2020, şeful Romarm ar fi cerut, printre altele, de la reprezentanții societăților implicate în achizițiile de mai sus introducerea într-un circuit comercial de livrare măști de protecție neconforme către Ministerul Apărării Naționale (MApN) a unui prieten de-al său, fără ca acesta să desfășoare activități comerciale reale auxiliare contractului de livrare produse de protecție și efectuarea unor plăți către acesta, (40% din cota de profit rezultată) sub aparența unui contract de consultanță.

Curtea de Apel București urmează să se judece contestațiilei, în urma cărora se va stabili dacă se impune vreo măsură mai dură, dacă rămân sub control judiciar sau dacă se ridică inclusiv controlul judiciar. Victor Pițurcă a scăpat de controlul judiciar miercuri