Călin Georgescu, candidatul care s-a calificat în turul doi al alegerilor prezidențiale, a avut în campania electorală un discurs pe cât de controversat, pe atât de seducător. El și-a pescuit alegătorii, mai ales pe cei tineri, necunoscători și neexperimentați, în spațiul online, printr-o serie de mesaje-momeală care aveau să-i atragă ca-ntr-o plasă. Iar una dintre temele sensibile fluturate pe sub nasul românilor încă din anul 2021 a fost legată de mișcarea legionară din România pe care a dat dat de înțeles că o simpatizează. Călin Georgescu i-a lăudat atunci pe Corneliu Zelea Codreanu și pe mareșalul Ion Antonescu, susținând că ar fi eroi.

Călin Georgescu, primele șanse în cursa pentru Cotroceni. Sursa Youtube

„Neamul românesc a trăit prin Ştefan cel Mare, Mihai Viteazu, Horia, Avram Iancu, Kogălniceanu, Cuza, Corneliu Zelea Codreanu, mareşalul Ion Antonescu şi mulţi, mulţi alţi eroi”, a declarat Georgescu. Iar anul trecut a revenit asupra ideii cu completări și nuanțări: „Toți au făcut și fapte bune, și altele mai puțin bune, dar în general un lider autentic este cel care spune adevărul. Și dacă nu spui adevărul, nu ai cum să fii lider”, a mai spus el, într-un alt puseu de propagandă legionară.

Afirmațiile sale nu rămas fără ecou, iar autoritățile i-au deschis dosar penal cu privire la „fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”.

Dosarul a fost însă clasat pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită. Ecoul a reverberat însă și în inimile românilor - mulți dintre ei patrioți și naționaliști - care au rezonat cu mesajul lansat, s-au regăsit în declarațiile candidatului, i-au dat votul de încredere și l-au propulsat peste noapte în turul doi al alegerilor prezidențiale. Corneliu Riegler, profesor de Istorie la liceul „George Coșbuc” din Capitală, a declarat în acest sens că, în momentul de față, cel puțin jumătate dintre români îl consideră pe Corneliu Zelea Codreanu un erou, iar Georgescu nu făcut altceva decât să livreze ceea ce oamenii își doreau să audă.

Profesor de Istorie: „Elevii au cunoștințe zero despre mișcarea legionară”

O altă categorie de alegători o reprezintă tinerii de până în 24, 25 de ani care nu știu realmente nimic despre ce a însemnat mișcarea legionară din România . Pentru aceștia, un nume precum Zelea Codreanu nu are nici o însemnătate. Iar motivul nu ar fi ignoranța lor, ci faptul că ei nu au învățat la școală mai despre această perioadă din istoria României.

„În școală, acest subiect este total ignorat. La Istorie, copiii nu învață mai nimic despre mișcarea legionară din România. Nici în școala generală, nici la liceu programa nu prevede abordarea acestui subiect”, a explicat pentru „Adevărul” profesorul Corneliu Riegler. „Materia care se predă pentru Bacalaureat sare peste perioada aceasta, inclusiv peste perioada lui Antonescu. Și atunci elevii termină liceul cu cunoștințe zero. În manualele de Istorie nu există lecții dedicate. În programa de acum și ale cărei baze au fost puse în anii 2008-2009, legionarii și Antonescu au devenit subiecte tabu. Sigur că profesorul la clasă, dacă vrea, ar putea să vorbească, ar găsi contextul în care s-o facă. Dar cei mai mulți dintre ei se grăbesc să pregătească materia care se cere la Bacalaureat”, continuă dascălul. Este clar, consideră profesorul „că vorbim despre o formă de cenzură, că statul român dorește în locul unei dezbateri libere și a unei abordări în școală să nu spună nimic. Și, în felul acesta, elevii să fie îndepărtați de acest subiect. E clar că totul e făcut intenționat”.

Corneliu Riegler a spus că Istoria României se predă doar în clasa a VIII-a și a XII-a. Elevii din clasele a IX-a, a X-a și a XI-a învață Istorie Universală. „Iar actuala programă a desființat practic Istoria României. Pe nici un manual nu mai scrie „Istoria României”. Pe cel de clasa a VIII-a scrie „Istoria românilor”, iar pe cel de clasa a XII-a scrie „Istorie”, a mai spus profesorul.

În ceea ce privește lipsa de informații din manualele de Istorie, aceasta este dovada faptului că „în prezent se dă o luptă extraordinară pentru a crea un individ cât mai ușor de manipulat. Asta este trista realitate”, a mai precizat profesorul.

Prin urmare, tinerii care l-au votat pe Călin Georgescu și care nu știu, practic, nimic despre ce s-a întâmplat în acea perioadă, nu au cum să înțeleagă discursul legionar al acestuia nici dacă ar vrea.

Cine au fost legionarii

Fără cunoștințe, fără educație, fără o cultură generală solidă, fără a cunoaște istoria României, tinerii au votat un candidat simpatizant al partidelor extremiste. Căci mișcarea legionară este o formațiune politică de extremă dreapta, ultranaționalistă, rasistă, xenofobă, antisemită și care a activat în România perioadei interbelice.

„Mișcarea legionară a apărut în cadrul partidului Liga Apărării Național Creștine (LANC), formațiune înființată de un profesor din Iași pe numele său A.C. Cuza”, explică profesorul de istorie Riegler. „Erau așa numiții Lăncieri. Din acest partid făcea parte și o grupare de tineri numită „Generația de la 1922” care s-a desprins și a devenit un partid de sine stătător: Legiunea Arhanghelui Mihail, cu orientare național-fascistă, cu caracter mistic-religios, antisemit și antidemocratic. De aici și denumirea de legionari, de la Legiunea Arhanghelului Mihail. Denumirea vine de la icoana Arhanghelului Mihail la care ei se rugau în pușcărie. Pentru că statul român i-a arestat. Mulți dintre ei au fost torturati. Și de aici vine radicalismul lor”. Ulterior, partidul a luat denumirea de „Garda de Fer”, un partid care a fost interzis de statul român. „Când s-a întâmplat acest lucru, prima reacția a lor a fost asasinarea premierului I.G. Duca pe peronul gării din Sinaia ”, mai spune profesorul Riegler.

Conform documentelor istorice, legionarii sunt vinovați pentru asasinarea lui Ion Gheorghe Duca (prim-ministru, 1933), Armand Călinescu (prim-ministru, 1939), Nicolae Iorga (istoric și om politic, 1940), Virgil Madgearu (economist și om politic, 1940) dar și pentru „masacrul de la Jilava” (noiembrie 1940). În perioada septembrie 1940 – ianuarie 1941, România a fost declarat stat „național-legionar” sub comanda politică și militară a generalului Ion Antonescu cu sprijinul lui Horia Sima, noul lider al legionarilor, după asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu în 1938 la ordinele regelui Carol al II-lea. Amândoi sunt considerați criminali de război și vinovați de desfășurarea Holocaustului în România, conform Raportului final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, 2004.