Mai puțin de 3 candidați din 10 au promovat Bacalaureatul în sesiunea din toamnă din 2024. Rata de promovare este cea mai mică din ultimii 5 ani, arată statisticile. Asta pentru că întregul sistem școlar a devenit irelevant și ineficient, spune expertul în educație Marian Staș.

Concret, din cei peste 33.600 de candidați la Bacalaureat 2024, sesiunea din toamnă, doar 28.016 s-au prezentat la examen, iar 8.206 au obținut note de 6 sau mai mari.

Potrivit comunicatului de presă al Ministerului Educației rata cumulată de promovare este de 29,3%, cu 8.206 candidați promovați. Concret au promovat:

- 31,2% (5.855 candidați) din Promoția 2024;

- 25,4% (2.351 candidați) din Promoțiile anterioare.

„Rezultatul acesta confirmă, certifică disoluția relevanției examenului, consecință directă a felului în care funcționează școala. Pur și simplu, nu mai are relevanță, nu mai are importanță. Sigur că sunt copii care merg să dea examenul acesta, dar, de fapt, pregătirea lor propriu zisă pentru așa ceva poate fi ca și inexistentă”, a explicat Marian Staș pentru „Adevărul”.

De fapt, problema este una „sistemică”, accentuează expertul în educație.

Această rată de promovare de 29,3%, „dă o măsură mai bună a felului în care funcționează școala”.

„Sesiunile de toamnă adună exact copiii care au făcut slab sau n-au făcut. Probabil mulți au mers acolo ca să vadă cum merge. Pentru mine este o oglindă, un test de turnesol sistemic al calității slabe a școlii. Diagnoza asta este cu atât mai relevantă, cu cât vorbim de atenuare, pentru că, din vară până în toamnă, vorbim de copiii care n-au luat odată și care dau încă o dată, și care vor mai fi și în anii următori, ori, calitatea se atenuează cu atât mai mult, sunt din ce în ce mai slab pregătiți pentru a da examenul”, a mai spus expertul.

Potrivit informațiilor publicate de Ministerul Educației, în sesiunea de vară a Bacalaureatului rata de promovare pentru promoția curentă a fost de 81,5%, iar pentru toți candidații, de 76,4%.

Pentru a promova examenul de maturitate este nevoie ca media finală, la cele trei probe scrise să fie peste 6, iar nota minimă de promovare a fiecărei probe scrise este 5 (cinci). Dar multor liceeni nu le mai pasă de Bacalaureat.

„Bac-ul a încetat să mai fie relevant. E un fel de inerție, plus o mașină de făcut bani din meditații. În plus, este o întreagă mașinărie de furat căciula, cel puțin la română și la istorie, unde subiectele alea sunt în așa fel croite, încât nu e nevoie ca elevii să știe pe bune istorie și română ca să ia nota șapte. Primele subiecte, I și II, pot fi rezolvate de un copil care gândește și care nu are nevoie să fi citit nimic, nimic, nimic. Subiectele III, care valorează 30 de puncte, sunt cele care înseamnă istorie și română pe bune. Așa ceva este o bătaie de joc din partea profesorilor și e o insultă la adresa felului în care construiești subiecte de evaluare națională relevantă”, arată Marian Staș.

Reformă în educație: „E de aruncat tot în aer”

„E de aruncat în aer tot și de făcut școală pe bune. Evaluările naționale sunt de fapt vârful de iceberg. Aceste evaluări reprezintă proba la vedere a valorii, validității unui ciclu de învățământ. Pentru ca lucrurile să meargă bine la BAC sau la evaluarea națională, este nevoie de transformare profundă de sistem. De model curicular, de resursă umană și așa mai departe, de toate lucrurile pe care școala nu le-a făcut de 30 de ani de zile și și-a furat singură căciula, făcându-se că face, și lăsând abandonat cel mai important proiect de sistem, cheia de boltă a oricărui model educațional: planurile cadru”, subliniază expertul în educație.

În iunie, Ligia Deca, ministrul Educației, spunea că planurile cadru pentru liceu sunt în grupurile de lucru, în proces de finalizare, dar nu a precizat o dată exactă la care acestea vor fi gata. Însă, deși planurile cadru trebuiau să fie gata de mult, finalizarea acestora este amânată la nesfârșit de Ministerul Educației.

Motivul?„Pentru că sunt croite sindicalist. Au două mari vicii de fond: sunt alcătuite pe normele și pe salariile profesorilor, nu pe binele copiilor și obligativitatea orei de religie care modifică fundamental toată discuția. Există un singur lucru cert în planurile cadru: ora de religie există acolo, asta nu-i proiectarea curriculară.”, subliniază Marian Staș.

Bac-ul la muzeu

„Un proiect sănătos ar fi fost așa Bac-ul la muzeu. ”, spune expertul.

Marian Staș critică superficialitatea și lipsa de relevanță a examenului de Bacalaureat, pe care îl consideră o „mașină de făcut bani" prin meditații , fără a evalua cu adevărat cunoștințele elevilor. El subliniază că, într-un sistem educațional civilizat, elevii ar trebui să fie evaluați la toate disciplinele pe care le studiază, nu doar la câteva. În schimb, în România, examenul este redus la trei materii, iar restul disciplinelor sunt neglijate, ceea ce duce la o pregătire deficitară și la un sistem educațional care nu își îndeplinește rolul de a forma tineri bine pregătiți.

Astfel, expertul în educație propune renunțarea la examenul de Bacalaureat și înlocuirea lui cu admitere pentru cei care vor să urmeze cursurile unei universități.

Cei care nu au luat BAC-ul în sesiunea de toamnă din acest an, se pot înscrie din nou vara viitoare. Practic, absolvenții de liceu care nu au promovat Bacalaureatul pot susține examenul în fiecare an, atât în sesiunea de vară, cât și în cea de toamnă, fără limită de încercări. Examenul este gratuit pentru cei care îl dau pentru prima oară, atât în sesiunea de vară, cât și în cea de toamnă, dar cei care au încercat deja de două ori fără succes să ia BAC-ul, trebuie să plătească o taxă de înscriere.

În 2024, taxa pentru a treia încercare la Bacalaureat a fost de 464 lei. Această taxă se stabilește anual și variază în funcție de județ, fiind anunțată până la începutul lunii martie a anului școlar în curs.