De ce crește numărul de cazuri COVID-19 în Europa, în pofida vaccinării?

De ce crește numărul de cazuri COVID-19 în Europa, în pofida vaccinării?

Germania, Austria și Cehia au înregistrat miercuri cel mai mare număr de cazuri COVID-19, aproape întreaga Europă părând a fi în mijlocul unui nou val pandemic, în pofida ratei de vaccinare ridicate din unele țări. Epidemiologi consultați de universitatea americană MIT oferă câteva explicații.

Numeroase țări europene au impus noi restricții în ultimele săptămâni, în special pentru persoanele care nu s-au vaccinat împotriva COVID-19, în contextul în care peste jumătate din toate cazurile de COVID-19 din lume sunt înregistrate acum în Europa, cel mai mare procent de după aprilie 2020.

Așadar, ce se întâmplă?

„Principalii doi factori sunt sezonul rece și acoperirea vaccinală scăzută”, afirmă Marcel Salathé, profesor și epidemiolog cu pregătire în informatică la Școala Politehnică Federală din Lausanne. „Doar unul dintre ele nu poate fi evitat”, subliniază acesta.

Experții spun că această recrudescență a coronavirusului este alimentată de mai mulți factori suplimentari. Unul dintre ei este chiar virusul și răspândirea variantei Delta mult mai infecțioase a SARS-CoV-2.

Această variantă a apărut în India la sfârșitul lui 2020 ceea ce înseamnă că pentru numeroase țări aceasta va fi prima iarnă prin care vor trece după ce varianta Delta a devenit dominantă.

În același timp, multe din măsurile de combatere a răspândirii coronavirusului au fost relaxate după ce oamenii s-au săturat de distanțarea socială și purtarea măștii, sperându-se revenirea la o normalitate care să arate cât de cât precum viața înainte de izbucnirea pandemiei.

Creșterea explozivă a numărului de cazuri a convins autoritățile austriece să impună un lockdown pentru persoanele nevaccinate anti-Covid, chiar înainte de recordul de cazuri înregistrat miercuri.

Carantina care a intrat în vigoare la începutul acestei săptămâni le permite austriecilor care nu sunt vaccinați să iasă din casă doar pentru a face cumpărături de strictă necesitate, pentru a se duce la serviciu, pentru a merge la medic sau pentru a lua aer curat.

Alte țări din Europa au adoptat restricții mai puțin dure pentru persoanele care nu s-au vaccinat anti-Covid sau alte măsuri pentru a încerca să încetinească răspândirea virusului înainte de sărbătorile de iarnă.
Vaccinare anti-Covid în Grecia (FOTO: Zuma / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

Rata de vaccinare anti-Covid

Într-un briefing susținut la Societatea Regală de Medicină săptămâna trecută, epidemiologul britanic Tim Spector a afirmat că „începem să realizăm că, pe cont propriu, vaccinurile nu sunt un fel de soluție finală, nici în țări cu o rată mai ridicată a vaccinării decât a noastră”.

„Avem nevoie de o combinație de măsuri”, a explicat Spector, care conduce un studiu major despre Covid realizat la King’s College din Londra.

„Cât de ridicate vom dori acele rate va fi în funcție de delasarea noastră și relaxarea noastră față de unele din regulile pe care le-am avut în vigoare, despre care anul trecut am crezut că sunt exagerate dar acum sunt de părere că nu sunt suficiente”, a mai spus acesta.

Însă ratele de vaccinare sunt cel mai important factor care explică diferențele înregistrate între țările europene, numeroase state din Europa de Est având rate scăzute ale vaccinării anti-Covid

Cancelarul austriac Alexander Schallenberg a afirmat că persoanele nevaccinate sunt responsabile de creșterea numărului de infecții când a anunțat impunerea noului lockdown pentru ele, explicând că rata de infecții este de peste 4 ori mai mare în rândul celor care nu s-au vaccinat împotriva coronavirusului.

Iar acolo unde ratele vaccinării sunt ridicate rezultatele se văd: mai puține persoane în stare gravă și mai puține decese.

De exemplu, în Marea Britanie peste 80% din populația cu vârsta de peste 12 ani a fost inoculată cu două doze ale unui vaccin anti-Covid.

„Țările care se descurcă cel mai bine acum sunt cele cu o acoperire vaccinală ridicată și măsuri eficace”, spune Salathé, adăugând că „țările care se descurcă cel mai rău nu au niciuna din cele două”.

„Majoritatea țărilor se află între cele două cateogirii”, afirmă epidemiologul.


Vaccinuri anti-Covid (FOTO: Marc Bruxelle / Alamy / Alamy / Profimedia)

Scăderea eficacității vaccinurilor

Însă chiar și în locurile unde ratele de vaccinare sunt ridicate și numărul de noi cazuri este relativ scăzut, acest lucru s-ar putea să nu fie suficient pentru a oferi protecție pe termen lung, mai ales din cauza scăderii eficacității vaccinurilor în timp.

„Marea Britanie și-a demarat mai rapid campania de vaccinare decât majoritatea țărilor și prin urmare a văzut impactul scăderii imunității mai devreme”, afirmă Michael Head, cercetător la Universitatea Southampton.

„Aici în Marea Britanie dozele booster au un impact clar asupra spitalizărilor și numărului de noi cazuri în rândul populațiilor mai în vârstă”, spune cercetătorul.

Acest lucru înseamnă că succesul campaniilor de vaccinare și întărirea imunității celor care au fost vaccinați devreme rămân de o importanță vitală.

„Când vedem focare scăpate de sub control vedem de asemenea apariția unor noi variante de interes și care determină îngrijorare și nu ne dorim nicio variantă nouă care să devină dominantă și să aibă un impact mai mare asupra eficacității vaccinurilor noastre”, explică Head.

„În cele din urmă lumea nu se va putea relaxa pe deplin până când majoritatea lumii este vaccinată. Combinația dintre scepticismul față de vaccinare și lipsa accesului la vaccinuri este problema tuturor”, concluzionează cercetătorul.

Sursă: MIT Technology Review


populare
astăzi

1 Informații care dau fiori...

2 ALERTĂ România, condamnată să-i plătească 85 de milioane de euro plus dobânzi fostului proprietar rus al rafinăriei RAFO Onești

3 VIDEO Priviți ce „drăcovenie” au scos americanii din „cutia cu maimuțe”

4 Dau și ceilalți? / O mare navă rusă s-a scufundat în Mediterană după o explozie la sala motoarelor / „Ursa Major” era „strategică” pentru Rusia

5 Băiatul lui Ștefan Bănică Jr. povestește cum a fost bătut și umilit: „Mi-a dat pumni în burtă, apoi se lua de mine: de ce plângi, ești fetiță?”