De ce cresc preţurile dacă România produce de trei ori mai mult grâu decât consumă?
România produce de trei ori mai mult grâu decât consumă, a declarat pentru Adevărul Cezar Gheorghe, consultant CFRO şi Owner Romanian Agri Column, explicând care sunt principalii factori care generează scumpiri.
„În anul 2021, România generează un nivel de recoltă de grâu ce depăşeşte 11.000.000 tone, fapt ce stimulează exportul. Din punct de vederere al consumului intern securitatea alimentară este asigurată prin nivelul de consum anual de 3.3 mil tone, iar diferenţa, în mod firesc, merge către export.
Comerţul nostru a generat un volum de export de grâu în anul 2020, un an secetos, de circa 4.8-5 mil tone, incluzând aici şi aşa numitele stocuri rămase nevândute din 2019”, a explicat Cezar Gheorghe, amintind că un an agricol de export începe la 01 Iunie şi se termină tot la 01 Iunie anul următor, odată cu apariţia noii recolte.
Potrivit acestuia, pentru anul de export 2020-2021 România a generat un nivel de export de 4.8-5 mil tone, în timp ce Franţa, posesoarea unei recolte mult mai bogate ca a României, a generat în sezonul 2020-2021, când au fost afectaţi şi ei în aceeaşi măsură de secetă, un nivel de export de circa 7.45 mil tone.
„Într-un an normal şi ne putem raporta la 2019, când producţia lor internă a generat un nivel de recoltă de 36 mil tone, ei au exportat 13.6 mil tone. România, în 2019, la un nivel de recoltă de 9.65 mil tone a exportat circa 5.4 mil tone, cu tot cu stocurile nevândute din sezonul 2018-2019.
Expunem aceste lucruri pentru o mai bună înţelegere a mecanismelor pieţei libere, o piaţă generată de cerere şi ofertă, unde competitivitatea vine din cerere individuală şi agregată, precum şi a diferenţelor dintre Franţa şi România.
Într-adevăr, putem procesa mult mai mult în România, putem genera mult mai multă valoare adăugată, însă nu trebuie să uităm că funcţionăm după principiile unei pieţe formate pe cerere şi ofertă, unul din principiile Uniunii Europene este “libera circulaţie a mărfurilor şi a serviciilor”. Cu alte cuvinte, dacă unul din produsele importate în România are cerere, nu putem interzice importul sau comerţul intra-comunitar”, a adăugat specialistul.
Factorii care generează scumpiri
Referitor la scumpiri, specialistul consideră că „sunt o consecinţă firească a efectelor inflaţioniste, generate de preţul materiiilor prime, de scumpire a energiei fosile, ce agregate dau un efect de cascadă asupra tuturor factorilor ce compun, în principal şi secundar, lanţul de procesare-aprovizionare”.
În tot acest context, avem, deci, o compunere a două elemente principale, materia primă şi energia.
Materia primă a avut tendinţă inflaţionistă începând cu zorii Pandemiei, corelaţi cu lipsa abundenţei generate de efectele încălzirii globale, ce au devastat efectiv cu o secetă pedologică regiunea Europeană şi a bazinului Mării Negre. Continuitatea inflaţiei preţurilor materiilor prime a fost generată în 2021 de problemele climatice, care, de această dată, au afectat continentele Sud-American şi Nord-American, generând aceeaşi prognoză de volume, foarte strânsă comparativ cu consumul. Grâul, ca şi exemplu, are o prognoză de producţie de 788 milioane de tone la nivel global şi un consum estimat în 2021-2022 de 790 milioane de tone, cu stocuri la nivel mondial de circa 280 milioane tone.
Însă, ½ dintre aceste stocuri sunt în China şi nu sunt certificate, adică nu există certitudinea existenţei lor, cunoscând opacitatea statului chinez. Iar 12 % sunt localizate în India, circa 32 mil tone. În acest condiţii, inflaţia preţurilor la materia primă este în continuare un motor de creştere a preţurilor la produsele finite.
Energia a atins nivelul de 75 USD /baril, în cotaţia Brent europeană, cea americană WTI ( Western Texas Intermediate), fiind consecventă. Energia fosilă a revenit pe fondul cererii pentru transporturi, datorită diminuării efectelor pandemiei. Logistica a ajuns astfel componenta majoră a preţului, dacă ne raportam la transportul materiei prime, din câmp la spaţiul de depozitare şi apoi către unităţile de procesare sau către export. Aceeaşi logistică adaugă pe lanţ o cotă importanta la preţul final, în drumul către raftul magazinului.
„Aceste două efecte agregate generează scumpirea, pe care o regăsim la toate nivelurile. Este inflaţie în preţuri, cererea este mare şi revăzând planul de hrănire a umanităţii, pe următorii 10 ani, studiu condus de USDA (departamentul de stat pentru agricultură al SUA), vă pot expune doar câteva cifre: în lume sunt circa 7.8 miliarde de oameni, iar din acest număr 1.2 miliarde sunt supuşi unui risc extrem pentru că nu pot accesa nivelul de 2100kcal/zi, necesar pentru a se mişca şi desfăşura activităţi zilnice. Astfel că, cererea generează creşterea preţurilor.
România trebuie să fie foarte precaută cu viitorul său din punct de vedere al siguranţei alimentare: generăm producţii, însă, viitorul din punct de vedere climateric nu este unul plăcut, fie că dorim să vorbim despre efectele încălzirii globale, fie că vorbim de un sfârşit de glaciaţiune cu efectele pe care le documentăm în timp real.
Şi Egiptul genera hrană pentru Imperiul Roman, iar astăzi o mare parte din teritoriu este deşert. Trebuie să avem ochii deschişi şi mintea limpede, pentru generaţiile ce vor veni după noi în România”, a încheiat expertul în agricultură.
