În ultimii 10 ani, pe șoselele din țara noastră au avut loc aproape 200.000 de accidente. În România, cinci oameni mor zilnic în accidente rutiere, cifră care ne plasează pe primul loc în Europa la numărul de decese în trafic. „Adevărul“ prezintă cauzele acestui măcel și soluțiile pentru oprirea lui.

România este lovită de primul viscol al iernii, iar vremea rea vine la pachet și cu o creștere alarmantă a numărului de accidente rutiere. Ieri, de exemplu, un autocar cu 40 de pasageri s-a răsturnat pe o șosea din județul Vaslui. 15 persoane au fost transferate la spital, iar autoritățile au activat Planul Roșu de Intervenție. Un alt accident grav a avut loc sâmbătă pe DN 25, între Galați și Tecuci. Două mașini au derapat, iar cinci persoane au fost rănite. Accidentul din weekend s-a petrecut exact în același loc unde, în urmă cu câteva săptămâni, trei persoane și-au pierdut viața, iar alte opt au fost rănite. Totul, în urma unei ciocniri dintre un autoturism și un microbuz plin cu navetiști.

Practic, odată cu venirea sezonului rece, crește, inevitabil, și numărul accidentelor rutiere soldate cu pagube materiale însemnate, morți și răniți. Un capitol la care țara noastră ocupă un nedorit loc de frunte într-un clasament negru al Europei. Nu o spunem noi, o spun statisticile. Motivele? Șoferi care se urcă băuți sau drogați la volan, neatenția și graba în trafic, nerespectarea semnelor de circulație, infrastructura deficitară, veche de zeci de ani, dar și o lege plină de hibe. Iar în această perioadă, când iarna s-a instalat în România, autoritățile se așteaptă ca numărul accidentelor rutiere și al victimelor să crească.

Șoselele morții, în Suceava și Constanța

Potrivit datelor oferite de Institutul Național de Statistică, județele unde au avut loc anul trecut cele mai multe accidente rutiere mortale sunt Suceava, Constanța, Bacău, Dolj și Prahova. La polul opus se află Covasna, Tulcea, Alba, Harghita și Sălaj.

Potrivit autorităților, în fruntea clasamentului se află zone intens populate, județe cu cel puțin 600.000 de locuitori. Evident, în zonele mai puțin populate, și numărul accidentelor este mai mic. Un exemplu concret este situația înregistrată în județele Constanța și Tulcea. În ultimii 10 ani, în orașul de la malul mării s-au înregistrat puțin peste 11.500 de accidente, iar în Tulcea – aproape 3.300. În ceea ce privește numărul de decese în trafic, Constanța a înregistrat de aproape patru ori mai multe decese decât județul vecin. Motivul? În primul rând, cele două zone nu se compară din punct de vedere demografic. Pe de altă parte, Constanța este cel mai mare oraș turistic de pe litoral, un magnet pentru turiștii din întreaga țară și nu numai.

Cifrele mai spun că în România ultimilor zece ani numărul accidentelor grave s-a înjumătățit. Însă, în ceea ce privește rata mortalității, statistica nu arată deloc bine. Vorbim despre o scădere cu doar 12%. Asistăm, practic, la un paradox. Iar dacă ne referim la zonele din țara noastră unde chiar putem vorbi despre o scădere semnificativă, aceasta ar fi Hunedoara . În zece ani, județul a înregistrat o scădere a deceselor provocate de accidente rutiere de aproape 50%. La fel și în Prahova, unde numărul morților a scăzut și mai mult, cu chiar 60%.

Județele cu cele mai multe accidente rutiere în 2022

București: 3.628 accidente – 47 morți

Iași: 1.235 accidente – 61 morți

Cluj: 1.227 accidente – 44 morți

Constanța: 1.105 accidente – 77 morți

Suceava: 995 accidente – 63 morți

Mureș: 913 accidente – 34 morți

Drumurile noastre toate, cu gropi și neasfaltate

Potrivit unui raport Eurostat bazat pe date din anul 2021, România este țara din UE cu cele mai multe morți provocate de accidentele rutiere pe cap de locuitor – 93 la un milion de locuitori. Este dublu față de media de 45 de morți la nivel european.

Potrivit Observatorului European pentru Siguranța Rutieră, începând cu anii 2000, rata accidentelor mortale din România se află într-o scădere semnificativ mai lentă în comparație cu celelalte țări ale Uniunii Europene. Principalele motive? Observatorul amintește despre parcul auto românesc extrem de învechit, infrastructura din România, deficitară, lipsa șoselelor moderne, dar și a autostrăzilor.

Însă nu doar lipsa autostrăzilor face ca infrastructura românească să fie una periculoasă pentru viețile șoferilor, pasagerilor, pietonilor și a altor persoane implicate în traficul rutier. Ci și faptul că cea existentă nu face față unui trafic intens. Potrivit unui studiu EURORAP (European Road Assessment Programme), 90% din drumurile din România au doar două benzi (câte una pe sens), ceea ce crește semnificativ riscul producerii de accidente. Nu mai vorbim despre șosele pline de gropi sau chiar cu porțiuni neasfaltate. Observatorul European pentru Siguranța Rutieră menționează și legislația românească, extrem de permisivă. De exemplu, cu șoferii prinși băuți la volan. La noi în țară legea prevede o limită de 0,8 g/l alcool pur în sânge dincolo de care apare răspunderea penală. Ca o comparație, în majoritatea țărilor UE, această limită se încadrează între 0,2 și 0,5 g/l. Concret, în Germania, Franța, Austria și Irlanda se păstrează o limită de 0,5 pentru șoferii amatori, în vreme ce șoferii profesioniști au o limită de 0,2, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. În alte state precum Suedia, Polonia și Estonia, limita de 0,2 se impune tuturor șoferilor.

Specialist: „Trebuie să schimbăm mentalități“

În România, haosul de pe șosele se oglindește în haosul legislativ. Iar țara noastră rămâne o junglă unde mulți se consideră deasupra legii. Avem nevoie de educație rutieră, de campanii de informare a populației, dar și de legi mai aspre. Alexandru Ciuncan, președintele Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare Rutieră, a declarat în cadrul unei conferințe că „UNSAR a inițiat Coaliția pentru Siguranță Rutieră. Suntem acum 26 de membri și încă 14 companii, organizații, dar și persoane fizice ne-au solicitat deja să devină membre ale coaliției. E un context în care trebuie să discutăm despre cum putem avea anul viitor o săptămână a siguranței rutiere, demers pe care sperăm să îl putem vedea dezbătut în Parlament. Acesta este contextul în care vom lansa o campanie media dedicată schimbării mentalităților atunci când vorbim despre trafic, pentru că cu toții suntem fie pietoni, fie șoferi, fie intrăm în ambele categorii, însă indiferent de domeniul în care activăm, aceste tragedii umane pur și simplu trebuie evitate pe cât posibil“, a spus Alexandru Ciuncan.

Autoritățile vor să modifice Legea Anastasia

România este campioană și la numărul de copii care își pierd viața în accidente rutiere. Anul trecut, de exemplu, am înregistrat aproape 2.200 de decese. Multe dintre aceste tragedii au avut loc din cauza părinților care nu i-au protejat cu sisteme de siguranță auto specifice. Este vorba despre scaunele auto pentru copii, dar și despre centura de siguranță. Însă, cele mai multe dintre victime își pierd viața ucise de indiferența și iresponsabilitatea celor care se urcă la volan, mulți dintre ei băuți, drogați sau fără permis de conducere. Un caz tragic a fost cel al micuței Anastasia, care și-a pierdut viața anul trecut, chiar de Ziua Copilului. Fetița, de numai patru ani, a fost izbită violent de o mașină la volanul căreia se afla o femeie fără permis de conducere. Tragedia a cutremurat atunci o țară întreagă și a fost picătura care a umplut paharul. Numele copilei avea să devină numele uneia dintre cele mai drastice legi promulgate de președinte: Legea Anastasia care și-a și produs primele efecte în cazul criminalului care a spulberat anul acesta doi tineri în stațiunea 2 Mai. Legea Anastasia spune că șoferii care se urcă la volan sub influența alcoolului sau a drogurilor ori fără permis de conducere și fac accidente mortale ajung direct la închisoare.

Însă autoritățile vor să aducă modificări legii. Robert Cazanciuc, vicepreşedintele Senatului, a declarat că cei „care sunt găsiți la volan cu alcool, droguri vor pierde dreptul de a mai conduce auto timp de 10 ani. E o măsură dură, mi s-a spus. Nu este dură. Sunt alte țări din Europa care au mers mai mult de atât, vom studia dacă putem și confisca mașina celor care se urcă la volan băuți sau drogați“.

Premierul României, Marcel Ciolacu, a tras și el un semnal de alarmă cu ocazia Zilei mondiale de comemorare a victimelor accidentelor de circulație: „Ne mor copiii nevinovați pe șosele. Suntem pe primul loc în Europa. Da! 10 ani nu mai ai dreptul să circuli cu mașina. Da! Să știe și părintele sau colegul să nu-ți împrumute mașina cât nu se asigură că nu te urci la volan drogat, băut, fără carnet“, a spus premierul.

Profilul celui mai periculos șofer din România

Valentin Ionescu, directorul general al Direcției Asigurări din cadrul ASF a dezvăluit în cadrul unei conferințe profilul celui mai periculos șofer din România. „Riscul cel mai mare este la persoanele foarte tinere, sub 30 de ani. Acestea au frecvența cea mai mare a accidentelor. În general, conduc mașini de marcă cunoscută, dar mașini la mâna a doua, foarte vechi, cu motoare peste 2000 - 2500 centimetri cubi. Acesta este tipicul, profilul persoanei care induce cel mai mare risc în trafic: foarte tânăr, mașină veche, motor puternic, lipsă de experiență și, ca urmare, și tariful calculat de toate societățile de asigurări este cel mai mare față de toate celelalte categorii” a mai Valentin Ionescu.