Întâlnirea dintre Joe Biden, președintele SUA, și Keir Starmer, prim-ministru Marea Britanie, era așteptată cu nerăbdare la Kiev, după săptămâni de campanie în favoarea ridicării restricțiilor de folosire a rachetelor cu rază lungă de acțiune pentru a lovi teritoriul Rusiei.

Cei doi lideri au ieșit în fața jurnaliștilor după întâlnire fără a face nicio referire la acest aspect, dar spunând că susțin în continuare efortul Ucrainei cu tot ce e nevoie.

În această lună va avea loc o întâlnire între Joe Biden și Volodimir Zelenski, iar atunci se va discuta în amănunt strategia Ucrainei de „a încheia conflictul”.

„Intenționez să prezint personal planul de victorie al Ucrainei președintelui Biden și candidaților prezidențiali din partidul republican și democrat în viitorul apropiat”, a declarat Volodimir Zelenski în discursul său către ucraineni.

Cele două poziții politice prezentate mai sus semnalează faptul că suntem în fața unui moment important în ce privește războiul din Ucraina, iar aliații împreună cu liderii de la Kiev pregătesc o strategie prin care speră să-l determine pe Vladimir Putin să accepte compromisuri și să se retragă măcar parțial din teritoriile ocupate.

Ucraina, un plan realist de război și pace

Intrarea trupelor ucrainene în Kursk, raidurile dronelor pe teritoriul Rusiei și posibila ridicare a restricției de folosire a rachetelor cu rază lungă de acțiune sunt argumentele folosite pentru construirea unei astfel de strategii.

„Din punct de vedere politic, acest OK al administrației Biden va veni numai în măsura în care partea ucraineană, președintele Zelenski, vin cu un plan realist de război pentru perioada următoare”, a declarat expertul militar Claudiu Degeratu, într-un interviu exclusiv pentru spotmedia.ro.

„Au apărut și au fost și comentarii venite pe surse dinspre administrația americană că se așteaptă o discuție mai amplă în ce privește planul de război al Ucrainei pentru anul următor. Și numai în contextul acesta se va da aprobarea ridicării restricțiilor pentru arme”, a mai adăugat specialistul consultat pe această temă.

„Nu doar că americanii vor să discute cum abordează armata ucraineană strategia pentru aceste bombardamente în adâncime, dar se vor atinge, probabil, multe alte lucruri în contextul unei încheieri a mandatului lui Joe Biden și venirea unui nou președinte la Casa Albă”, a mai spus profesorul Claudiu Degeratu.

Putin, în luptă cu Occidentul

Înainte de întâlnirea dintre Joe Biden și liderul britanic Keir Starmer, Vladimir Putin a reacționat cu furie, temându-se că la Washington se va lua decizia ridicării condițiilor pentru utilizarea rachetelor.

A fost un bun moment în care a fost expusă slăbiciunea Kremlinului față de NATO și iritarea liderului rus că războiul se mută în Rusia.

„Ceea ce vedem este o încercare de a înlocui noțiunile. Pentru că nu se pune problema dacă regimului de la Kiev i se permite sau nu să lovească ținte de pe teritoriul Rusiei. Acesta efectuează deja atacuri folosind drone și alte mijloace. Dar utilizarea armelor de precizie cu rază lungă de acțiune, fabricate în Occident, este o cu totul altă poveste”, a declarat Vladimir Putin presei din Rusia.

Liderul de la Kremlin subliniază, prin poziția sa, că aceste arme vor produce o schimbare în ce privește conflictul, susținând că Rusia va reacționa, fără a spune cum.

„Adevărul este că am mai menționat acest lucru și orice expert, atât din țara noastră cât și din Occident, va confirma că armata ucraineană nu este capabilă să utilizeze sisteme de ultimă generație de mare precizie cu rază lungă de acțiune furnizate de Occident. Ei nu pot face acest lucru. Aceste arme sunt imposibil de folosit fără informații de la sateliți, pe care Ucraina nu le are. Acest lucru se poate face doar folosind sateliții Uniunii Europene sau sateliții SUA - în general, sateliții NATO”, a mai adăugat Vladimir Putin.

Președintele Rusiei spune că trecerea conflictului la un nou nivel de escaladare nu va face altceva decât să confirme faptul că țara sa se află în conflict militar cu NATO.

Problema lui Putin e că a repetat acest lucru de fiecare dată de la momentul în care forțele sale au întâmpinat rezistență în Ucraina și au pierdut confruntări militare.

El a mizat pe faptul că Occidentul nu va ajuta Kievul și că va avea drum liber către cucerirea întregii țării, fiind descumpănit că s-a întâmplat contrariul.

Liniile roșii depășite de Rusia

La sfârșitul întâlnirii cu premierul britanic, Joe Biden le-a spus jurnaliștilor, rugat să reacționeze la declarația liderului de la Kremlin, că: „Nu mă gândesc prea mult la Putin”.

Cum nimic nu e întâmplător, președintele american a transmis opiniei publice internaționale faptul că nu e intimidat în niciun fel de amenințările care vin de la Moscova.

Astfel, se indică faptul că atâta timp cât Rusia importă rachete de la Iran și Coreea de Nord, iar China ajută din umbră, aliații occidentali ai Ucrainei consideră că nu trebuie să-și mai facă griji în ce privește celebrele „linii roșii” la care se tot referă reprezentanții Rusiei.

„… intrarea Iranului în această ecuație strategică de fapt a accelerat procesul de luare a deciziei de ridicare a restricțiilor în ce privește folosirea rachetelor mai devreme. Strategia americană vizează să echilibreze mereu balanța de tehnologie, să nu lase Rusia să devină dominantă pe un anumit timp de armament”, a declarat expertul militar Claudiu Degeratu pentru spotmedia.ro.

Amânarea luării unei decizii la Washington seamănă mult cu pregătirea unei serii de măsuri în ce privește susținerea Ucrainei, astfel încât să-l pună pe Vladimir Putin în situația de a se așeza cât mai curând la masa negocierilor sau să suporte consecințele unui conflict care se va desfășura și pe teritoriul Rusiei.

Amenințarea nucleară a Rusiei, o formă fără fond

Forțele Kievului au reușit două lucruri importante, să cucerească o parte din regiunea Kursk și să trimită dronele până la Moscova. Cele două succese au schimbat desfășurarea conflictului, autoritățile din Rusia fiind obligate să facă față provocărilor în ce privește administrarea a peste 100.000 de refugiați, a fricii oamenilor, dar și a pagubelor materiale înregistrate în zone din interiorul țării.

Putin trebuie să administreze acum un război pe care el l-a provocat, a început să-l bântuie, să-l amenințe și să-l terorizeze. Venirea rachetelor nu înseamnă decât o înrăutățire a situației.

În ce privește amenințările Kremlinului cu folosirea armelor nucleare, ele sunt tot mai lipsite de substanță. Liderii Chinei și Indiei i-au transmis lui Putin pe toate canalele diplomatice că un astfel de atac ar însemna rămânerea Rusiei fără sprijin economic, dar și că reacția NATO va fi punctuală și dureroasă pentru sistemul politic și militar de la Moscova.