
De ce ar trebui să fie democrația românească motiv de mândrie națională. Istoric: „Ne aflăm într-un război hibrid și este pentru prima oară când chiar luptăm pentru democrație”
Nu numai America privește pieziș spre democrația românească, ci și Europa. Potrivit indicelui Democrației pentru anul 2024 calculat de revista britanică „The Economist”, țara noastră se află într-o zonă gri și extrem de periculoasă. Am fost retrogradați și plasați din categoria „democrație defectuoasă” în cea de „regim hibrid”, iar motivul îl reprezintă alegerile prezidențiale anulate anul trecut. „Aceasta anulare a fost însă cea mai puternică dovadă că democrația românească funcționează cu adevărat”, a comentat pentru „Adevărul” istoricul Bogdan Bucur, profesor în cadrul SNSPA.
Retrogradarea României în indexul Democrației este nedreaptă, nejustificată, profund incorectă și extrem de îngrijorătoare, consideră specialistul. „Depunctarea României, retrogradarea de la regimul de democrație imperfectă, viciată, la regim democratic hibrid este egală, din punct de vedere moral, cu criticarea lui Volodimir Zelenski la Casa Albă pentru faptul că a rezistat invaziei rusești”, a comentat acesta.
Ne aflăm în fața unei aberații istorice, continuă profesorul: „În prezent asistăm la o aberație în sensul cel mai pur al termenului. Mă refer la ceea ce se întâmplă cu România, dar și la ceea ce s-a întâmplat cu Zelenski la Casa Albă”.
Istoric: „Democrația s-a aclimatizat în solul românesc”
Bogdan Bucur este de părere că România nu doar că nu trebuia depunctată pentru anularea alegerilor prezidențiale, ci trebuia „sancționată” pozitiv: „Trebuia să fi fost apreciată, căci avem în spate mai bine de 100 de ani de exercițiu democratic, excluzând perioada de ocupație din Primul Război Mondial, perioada dictaturilor regală , național-legionară, militar-antonesciană și comunistă”.
Specialistul consideră că este pentru prima dată când constatăm că statul român chiar a dezvoltat anticorpi la populism, la dictatură: „Este pentru prima dată în întreaga istorie a democrației românești când statul luptă pentru prezervarea regimului democratic și pentru orientarea euroatlantică. România este precum un organism care a dezvolt anticorpi pentru a se lupta cu un virus care dorește să pună stăpânire și s-o ucidă politic și național. Este o performanță care mă face să fiu mândru de maturitatea imperfectă, ca s-o numim așa, a democrației românești”.
Potrivit istoricului, este pentru prima dată când instituțiile de forță ale statului precum Parchet, magistrați, poliție, servicii secrete au o replică în fața tentativei de preluare forțată a statului: „Am fost martorii unei reacții în fața prăbușirii democrației, orientării țării către dictatură, către un curent ideologic nedemocratic, de natură fascistă. Niciodată în trecut nu am avut rezistență în fața acestor tentative. Din contră! Am cedat țara pe tavă pentru că democrația era extrem de firavă și nimeni nu credea în ea”.
Lucrul cel mai emoționant, consideră istoricul Bogdan Bucur, este faptul că după 160 de ani de exercițiu democratic, cu întreruperi dictatoriale, totalitare și ocupații militare străine, democrația, statul de drept, orientarea euroatlantică și pro-europeană a acestei țări au prins rădăcini în solul românesc: „Democrația românească și statul de drept s-au aclimatizat în solul româneasc, un sol care nu a fost de la început favorabil acestor experimente politice”.
Pensiile speciale, nesimțite, dar morale
Istoricul Bogdan Bucur își asumă o afirmație controversată, dar în care crede cu tărie: pensiile speciale acordate magistraților au devenit, în contextul politic actual, morale: „Știu că va suna scandalos ceea ce voi spune acum, dar nu pot să nu constat un lucru: mereu am afirmat că pensiile speciale ale magistraților sunt nu doar nesimțite, dar și inechitabile. Această apreciere rămâne valabilă. Dar este pentru prima dată în istoria post-decembristă a României, dacă anihilarea tentativei de lovitură de stat este înăbușită, când această pensie specială pentru magistrați, deși nesimțită și inechitabilă, devine morală”.
Specialistul concluzionează: dacă prețul pe care noi trebuie să-l plătim pentru vigilența cu care este apărată democrația în fața pericolelor externe este o pensie specială de 5.000 de euro, atunci așa să fie! „A lupta cu serviciile secrete ale lui Putin, a lupta cu mercenarii lui Potra, a lupta cu oameni care dețin milioane de euro și sunt dispuși să le mobilizeze în scopul susținerii unui candidat extremist și populist, nu este un lucru ușor. A lupta cu această hidră odioasă înarmată cu resurse militare, care are susținere din partea unor oameni din intelligence-ul românesc și cel rusesc, nu este un lucru ușor. Iar procurorul care gestionează acest caz, dacă îl va duce la bun sfârșit printr-o condamnare, sunt absolut convins că el merită Steaua României cu însemne de război”, consideră prof. Bogdan Bucur.
Pentru că în momentul de față România se află în război. Nu un război clasic, așa cum se duce în Ucraina, ci un război hibrid, mascat, ascuns, ceea ce-l face și mai meschin, și mai josnic. „Vorbim despre un război cu o grupare din care fac parte oameni din structurile militare ale statului nostru și este coordonat de la Moscova, de serviciile secrete rusești. Oamenii care luptă în acest război merită să fie apreciați, încurajați, merită și recunoașterea noastră care se poate exprima și prin asemenea ticăloase pensii speciale, dar care devin dintr-o dată morale”, consideră specialistul.
Democrația din România în anul 2024 a fost retrogradată în clasamentul Economist Intelligence Unit. România a înregistrat un regres semnificativ fiind plasată din categoria „democrație defectuoasă” în cea de „regim hibrid”, Motivele? Acuzațiile de interferență rusă, utilizarea ilegală a rețelelor sociale în campania electorală, încălcarea legislației privind finanțarea electorală, totul culminând cu anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională. Scorul României a fost coborât cu 0,46 puncte, de la 6,45 la 5,99, tara noastră coborând 12 locuri, până pe poziția a 72-a, între Republica Moldova (6,04) și Papua Noua Guinee (5,97), notează raportul EIU.
Sursa: adevarul.ro